Home » România enigmatică şi insolită » Ionel Grama – Articolul din Lumea Misterelor

Ionel Grama – Articolul din Lumea Misterelor

Pentru a le creea cititorilor noştri o bază documentară, reproducem în facsimil şi transcriere articolul publicat de Ionel Grama în revista Lumea Misterelor.

“Dl. Ciprian Gâdiuţă 1 are 37 de ani şi este asistent medical la un spital din comuna Ojasca, judeţul . În discuţia pe care am purtat-o cu domnia sa, pe data de 18 februarie 2009, în localitatea respectivă, mi-a relatat câteva întâmplări cu adevărat senzaţionale.

Ionel Grama - Lumea Misterelor

Iată faptele aşa cum le-a trăit interlocutorul meu: „În luna decembrie 1990, în jurul orei 20.00, într-o noapte frumoasă, cu zăpadă şi o lună care lumina bine în jur, am plecat de acasă, din comuna Brătileşti (jud. Buzău- n.n.), ca să mă duc la discotecă la Plaiul Nucului. Până să ies din sat, în dreptul casei dnei Niţoiu, am văzut pe cer ceva luminos, ca o minge, cu o coadă după ea. Iniţial am crezut că este o cometă, dar imediat am observat că era foarte jos şi ocolea vârfurile pomilor. De fapt, urma forma de teren, urca şi cobora în funcţie de relief sau de pomii pe care îi întâlnea şi peste care trecea uşor. S-a întors, ca şi cum căuta ceva, a revenit, astfel că m-am uitat la ea aproape 45 de minute. La un moment dat a pornit şi a dispărut, cred eu, la Săritoare, o cascadă aflată undeva mai sus pe munte. Mai mulţi tineri care au trecut în alte seri prin locul acela, venind sau ducându-se la Plaiul Nucului, au fost «bătuţi», loviţi de ceva invizibil. Câţiva au fost, pur şi simplu, smulşi şi aruncaţi la câţiva metri în zăpadă. Din locul unde s-au aflat şi până în cel unde au căzut nu erau urme de paşi, nu era nimic, dovadă că fuseseră purtaţi prin aer. Unul dintre ei este Costică, prietenul meu în vârstă de 41 de ani, dar sunt şi alţii care pot confirma aceste întâmplări. Bătrânii din Brătileşti, Goideşti şi Plaiul Nucului pun toate acestea pe seama diavolului, care ar avea sălaş acolo, în cascada de la Săritoare.

Există şi o poveste, cum că o bătrână din sat ar avea ceva necurat, pe care oamenii l-au numit «zmeu». Eu nu pot preciza însă ce a fost ceea ce am văzut. Cert este însă că, orice ar fi, oamenii spun că se afla acolo, în Săritoare. Tot în acesta zonă, mai precis la Stâlpii Tainiţei, două stânci înalte care se află pe drumul care duce de la Plaiul Nucului la Gura Teghii, au dispărut doi cercetători. În apropiere se află un fost depozit de trotil, folosit când s-a construit barajul. Mai sus şi la stânga lui se află acest loc în care s-au petrecut lucruri bizare. Oamenii de acolo povestesc că, în urmă cu vreo 20 de ani, au venit doi geologi. Aceştia au găsit pe una dintre cele două stânci un lanţ. Au tras de el să vadă ce este şi… au dispărut amândoi. A venit securitatea, au înconjurat locul şi au scotocit mai multe zile, dar nu au mai fost găsiţi niciodată. Această întâmplare nu s-a petrecut la Nucu, la Bozioru, aşa cum au scris unele reviste, ci la aceste două stânci înalte de vreo 30 de metri, la Stâlpii Tainiţei. Personal, am văzut într-o noapte, când venem de la Plai spre Brătileşti, o lumină roşie, puternică, cerul parcă luase foc acolo la Stâlpi. Parcă ardea pădurea. Lumina aceea s-a mişcat întruna, deşi nu bătea niciun pic de vânt. Oamenii mai povestesc că au văzut un «autobuz», care mergea direct pe prundul gârlei, peste bolovani mari şi peste apă. l-au zis autobuz, dar era un fel de cutie paralelipipedică, fără roţi, fără geamuri şi uşi, nu se vedea nimic în interiorul lui, dar plutea la joasă înălţime peste toate obstacolele din cale. Sunt mai mulţi bărbaţi şi femei care pot confirma acest lucru. În urmă cu şapte ani, chiar eu mi-am făcut o căsuţă de vânătoare la Nucu, acolo unde sunt acele locuinţe rupestre de care se vorbeşte atât de mult. Căutând pietre pentru fundaţie, am găsit o statuetă, un bust de om, cu cap, ochi, urechi, tot. Avea cam 50 cm înălţime, vreo 40 lăţime şi 20 grosime. Nu ştiu ce era şi de ce se găsea între stânci. Din păcate, cei care mă ajutau au spart-o, zicând că aduce nenoroc. Nu pot explica ce era cu ea acolo”.

În final, trebuie să spunem că întâmplările relatate de dl. Ciprian Gâdiuţă s-au petrecut într-o zonă cuprinsă într-un fel de triunghi, format între Focurile Vii de la Terca, locuinţele rupestre de la Aluniş şi Stâlpii Tainiţei, toate aflate în judeţul Buzău. Menţionăm că asemenea întâmplări au fost prezentate şi de dl. Cristian Pompei în articolul Mama răpită de un OZN, publicat luna trecută, faptele petrecându-se aproximativ în acelaşi timp, dar în alt loc din ţară.

Ionel Grama

Notă: 1. Cititorii noştri poate au remarcat deja coincidenţa de nume din http://terramirabilis.ro/2015/01/16/misterele-muntelui-zboiu-la-tiharie/. Nu este o coincidenţă deloc: Ion Gâdiuţă este chiar tatăl lui Ciprian.