Home » Guruşi. Închipuiţi. Impostori » Evreii, Rapcea şi ofiţerul

Evreii, Rapcea şi ofiţerul

Rapcea a publicat un nou material mamut despre evrei pe blogul său.

http://rapcea.ro/2015/03/30/de-ce-au-ajuns-germanii-sa-i-omoare-pe-evrei-cine-a-declanat-i-la-ce-au-folosit-razboaiele-mondiale/

Nu l-a scris el, l-a „preluat”, aidoma şuţului care v-a „preluat” şi el cândva „caraimanul” din buzunarul hainei sau din poşetă.

Blogul-sursă are un disclaimer, care spune că preluarea fără drept este infracţiune. Desigur, Rapcea le-a cerut voie. Sau nu, şi atunci îl aşteaptă un proces baban? Sigur :))

https://conspiratiisimistere.wordpress.com/2014/02/08/de-ce-au-ajuns-germanii-sa-i-omoare-pe-evrei-cine-a-declansat-si-la-ce-au-folosit-razboaiele-mondiale/

Eu, după ce citesc un material, am bunul obicei să citesc şi comentariile. Sunt o bună sursă de a înţelege de către cine şi mai ales în ce fel a fost receptat mesajul.

Nu voi argumenta aberaţiile din articolul cu pricina, sunt „clasice”, acelaşi fond repetat mereu sub altă formă. Comentatorii interesează aici. Cei de pe blogul-sursă.

Nu m-am mirat să găsesc printre ei un fost ofiţer. Un ofiţer de-ăla care moare ofiţer, lucrând în structuri unde dacă intri nu mai ieşi decât cu picioarele înainte.

Treaba lui cât de antisemit (pe banii statului român!) este acest ofiţer, de-aia nu mai plouă afară. Problema e alta: acest individ era acum ceva timp un virtuoz al luptei anti-NATO: explica oricui avea răbdarea să-l asculte (şi era al dracu’ de plicticos gagiul) cât de rău e „ocupantul” american pentru România. Şi cât de rău e NATO. Şi UE. Cum fură ei România la metru liniar, pătrat sau cubic.

În contextul când Rusia ambalează şenilele tancurilor prin Ucraina, în ce situaţie credeţi că era gagica asta bună, România, fără a fi membră NATO-UE? O făceau ruşii un gang-bang în toate găurile şi-i mai făceau cu baionetele şi altele, dacă alea naturale nu erau de ajuns? Aud?

Acum, to’arăşu ofiţer a lăsat-o mai moale cu anti-occidentalismul (cel puţin la suprafaţă), o arde (asta da ironie fină – evreii şi flăcările) mai nou şi mai tare cu evreii…

Ce vreau eu să spun cu toate astea? Nu mă privesc luptele intestine inter-labagii (cei care vor trece peste expesia în sine, s-ar putea să înţeleagă lucrurile mai în profunzime), ci un anumit tip de discurs al patriotului de mucava. Patriot de pripas şi antisemit de ocazie.

L-am auzit şi la Pavel Coruţ, şi la Mircea Chelaru, şi la alţii. Ofiţeri de carieră care, întâmplător, au depus un jurământ de credinţă statului român. Jurământ pe care şi-l onorează în felul în care ar onora şi ruşii lor dragi ţărişoara asta dacă ar putea…

Acum ei tac, sau schimbă vorba. Şi nimeni nu se întreabă: dacă nu eram cu Vestul, în situaţia de căcat în care e lumea la timpul prezent, îşi rupeau ruşii roţile transportoarelor blindate de infanterie prin gropile Bucureştiului?

Şi dacă da, cât tupeu au borfaşii aştia să mai deschidă gura şi să se mai uite în ochii semenilor lor?

Cei care nu-mi înţeleg poziţia, sau se fac că nu o înţeleg, să-şi întrebe bătrânii din familie cum şi ce au făcut ruşii pe-aici în ’45. Poate vor înţelege din lacrimile lor câte ceva…

(Shalom, Zion, mâine la prima oră sunt la casierie!)*

Notă: *Cum acest articol nu se adresează doar oamenilor cu minte multă şi limpede, trebuie să satisfacem şi restul publicului: ăla cu minte puţină şi îmbâcsită.