Mănăstirea Țigănești – Icoane făcătoare de minuni și icoane în copaci

Numele mănăstirii Țigănești (str. Mănăstirii, sat Ciolpani, comuna Ciolpani, jud. Ilfov) vine de la boierul Matei Ţigănescu, care a donat terenul viitoarei construcții. Noua biserică a fost ridicată pe locul uneia mai vechi, de lemn, din care se mai păstrează icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul şi o piatră de marmură inscripţionată…

Details

La Mr. Cașin s-a lăsat cu blestem pentru românii piș(c)acioși

Pe tematica sezonului sărbătorilor pascale dar nu numai. Am putea spune chiar de toate zilele. Mănăstirea Cașin (Vrancea). Monument istoric. În prezent nu mai există viață de obște aici. Clopotnița din ansamblul mănăstirii. Interiorul ei. Și dovada (dacă mai era nevoie) că Dan Puric nu a greșit când vă spunea, contra cost, ce oameni frumoși…

Details

Sihăstria rupestră de Sf. Ana – Bucegi

Motto: ”… Dumnezeu preferă lemnul./ Lemnul și spațiile mici”. Taxi – Despre smerenie ”Nu mă înnebuni, nea Nicu?”. Reclamă autohtonă arhaică Pepsi Cola Imagini de la Stâncile Sf. Ana – Bucegi, veche vatră de sihăstrie și loc de vilegiatură la începutul secolului trecut. În legendariumul modern al Tablițelor de la Sinaia, Stâncile Sf. Ana sunt…

Details

La Albota, l-a zidit popa pe dracu’

Felul în care a fost ”restaurată” biserica Adormirea Maicii Domnului1 din cimitirul satului Albota este de manual, la capitolul ”Așa nu, Doamne-ferește!”. Profitându-se de lipsa de încadrare în Lista Monumentelor Istorice (în prezent figurează ca obiectiv de clasa B), s-a realizat o armătură compactă de cărămidă și beton, care îmbracă zidul exterior până sub pictura…

Details

Mănăstirea Lainici – Sibile, zodii și OZN-uri

Numele ”Lainici” are o etimologie și o semnificație neclară. Mănăstirea gorjană a fost profanată în mai multe rânduri: întâi de hasburgi, apoi de germani în Primul Război Mondial și în final de comuniștii indigeni care i-au pus la propriu lacătul pe ușă. Cum-necum, a rezistat greutații vremurilor și nemerniciei oamenilor, ca un simbol al tăriei…

Details

Exporatori urbani – Veteranii (II)

La un moment dat, împreună cu Gabriel Constantinescu (†), camarad de trăiri și de fapte ne-am izbit de misterul plăcii de mormânt a Elenei Ceaușescu (vechea groapă de la Ghencea Civil). http://www.libertatea.ro/stiri/reportaj/misterele-unui-loc-blestemat-vraji-la-mormantul-elenei-ceausescu-480118 Ca băieții, am hotărât recuperarea și securizarea artefactului. Ceea ce s-a și întâmplat. Din motive lesne de înțeles,sărim peste descrieri auto-incriminatorii. Oricum, faptele…

Details

Exporatori urbani – Veteranii (I)

Habar n-avem câți au fost, de-a lungul timpului, exploratori urbani în București. Sau care au fost primii. Cum însă toți au ajuns să se laude în stânga și-n dreapta cu ”faptele” lor, să enumerăm și noi câteva, realizate împreună cu ”Arhanghelul” Gabriel Constantinescu (Dumnezeu să-l ocrotească pe cercetașul nostru din lumea îngerilor!). Câteva acțiuni desfășurate:…

Details

Prevestirea unei pietre și un vers de Radu Gyr

Kriegerdenkmal – Memorialul eroilor Primului Război Mondial din Munchen este aşezat lângă Hoftgarten – Grădina centrală din Munchen -, în faţa fostului Armeemuseums, azi Bayerische Staatskanzlei – Cancelaria de Stat a Bavariei. Partea supraterană are aspectul unui dolmen, ale cărui coloane de susţinere se prelungesc în pământ, făcând loc, între ele, criptei. Dimensiunile nu sunt…

Details
Detectivul ET

Îngeri și zmei care răpesc tinere la hora satului

În lucrarea de sinteză ”Extratereștrii în România”1, regretatul Călin N. Turcu reia seria întâmplărilor de la Chisindia2, relatate inițial de Ciprian Ardelean și Marius-Giuliano Juno într-un articol din dispăruta revistă Rufor3. ”Cazul” cuprinde 4 întâmplări din aceeași zonă geografică – satul Păiuşani, la 3,5 km. de Chisindia, județul Arad – care au avut martori din…

Details
Eremitul

Mărturii despre prezenţa sihaştrilor în Ceahlău (I)

Reproducem o legendă ”povestită de Dumitru al lui Dumitru Ciobanul şi comunicată de Petre Petrescu, înveţător”. Peştera lui Vucul – Legendă1 „Pe înălţimile cele mai poncişe ale Ceahlăului, lîngă schitul Durăului, se găsesce acestă peşteră. E un loc pustiu, unde rar calcă picior de om. Se povestesce că tare în vechime, or fi vr’o 300…

Details