România enigmatică şi insolităSfinxul Bratocei Dan Pasăre

După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ””.

Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei România Pitorească (an I, nr. 3):

(click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție mărită)

Sfinxul din Bratocea - România Pitorească an I, nr. 3/1933 (coperta I)

Pe coperta II (interioară) găsim și un scurt text explicativ:

 România Pitorească an I, nr. 3/1933 (coperta II)

” Fotografia de pe copertă reprezintă «Sfinxul» Ciucaşului.

Din cauza constituţiei sale geologice – Ciucaşul e un masiv format din conglomerate – cum şi din cauza acţiunii forţelor naturii, în Ciucaş se găsesc o mulţime de asemenea stânci, de forme foarte ciudate şi interesante. În fotografia ce reproducem se observă un chip asemănător cu sfinxul egiptean, de unde i s’a dat şi numele.

Foto Al. Vancea

Reținem fotograful – Al. Vancea -, ghilimelele care însoțesc titulatura de sfinx și trimiterea clară la o origine naturală.

Fotografia este reluată în nr. 4-5 (septembrie-octombrie 1933) al aceleiași reviste. Însoțește (pg. 141) articolul Prof. G. Rașcu – ”Urcarea massivului Ciucaș”:

Sfinxul din Bratocea - România Pitorească an I, nr. 4-5/1933

Adăugăm și două cărți poștale din colecția tematică a lui Silviu N. Dragomir:

Munții Ciucaș. Sfinxul de la Bratocea (Ed. Meridiane, C.P.C.S., data circulației - 1964)

Munții Ciucaș. Sfinxul de la Bratocea (Ed. Meridiane, C.P.C.S., necirculată)