Explorări în enigmaticBuha de la Săcelu B

este amintită (pe larg) în articolul monografic ”Băile Săcelu”, publicat în Litua. Studii și cercetări, 5/1992:

”O descoperire de maximă importanţă este cea din perimetrul staţiunii, mai exact din punctul numit de localnici ”La Buha”. Aici în 1987 au fost începute primele cercetări arheologice cu caracter de informare şi au fost descoperite câteva fragmente ceramice ce aparţineau epocilor preistorice. Dar ceea ce ne-a reţinut atenţia în mod special este ”Buha”, în sine, care după părerea noastră este rezultatul – mai întâi – a intervenţiei omului şi apoi ”modelată” în timp, în forma actuală de agenţii externi. La aceasta se adaugă, formând un tot unitar, acele intervenţii antropice executate de o parte şi de alta a pârâului Blahniţa, pe peretele stâncos al dealului sau pe unele stânci izolate, cât şi la mica grotă din apropierea acelei forme abstracte, pe care ne permitem să o numim ”Statuie” şi care în partea locului a fost numită ”Buha”, termen de altfel împrumutat şi de specialişti atunci când vor să localizeze zona amintită.

Intervenţiile antropice la care ne referim sunt executate după o tehnică şi un plan anume stabilit şi cu o unealtă specială. Ele sunt mai numeroase şi mai bine păstrate pe partea [p. 154] însorită a locului cu ”statuia” şi le găsim amplasate fie la piciorul pantei, în poziţie culcată, fie pe peretele pantei, orientate cu lungimea pe direcţia înălţimii versantului. Dimensiunile lor diferă mai mult sau mai puţin şi aceasta în funcţie de suprafeţele netede ale stâncii în care s-a realizat intervenţia antropică.

Toate acestea le putem socoti, la modul general, dovezi certe de civilizaţie materială şi spirituală care aparţin strămoşilor noştri, dovezi unicat, pentru istoria spaţiului carpato-danubiano-pontic, dar al cărui mesaj, am putea spune, deocamdată, enigmatic va fi descifrat odată cu avansarea cercetărilor.

Având în vedere importanţa deosebită a acestei descoperiri, se vor efectua cercetări interdisciplinare, de mare fineţe şi în paralel se va urmări conservarea şi protejarea acestor vestigii lăsate nouă moştenire peste veacuri şi introducerea lor în circuitul ştiinţific şi turistic, conferind astfel staţiunii balneare Săcelu nu numai un trecut istoric bogat, dar şi o personalitate aparte, cu caracter de unicat [p. 150]”1.

Litua 5. 1992 (coperta)

Reținem fraza cheie, semnalată de îngroșarea prezentă în original.

Să vedem și cine sunt autorii: Lidia Aniței (medic balneolog, probabil chiar din stațiunea Băile Săcelu), Petre Gherghe (arheolog), Ilie Huică (Dr. geolog), Ion Lăceanu (muzeograf). Despre ultimii doi, Alex. Ionescu și Mareș Șircan nu avem date. Cum se leagă cei menționați de Buha de la Săcelu vom detalia cu altă ocazie.

***

Ca material ilustrativ oferim cadrele foto realizate de în data de 6.04.1984:

(click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție maximă)

Buha de la Săcelu Brăneanu A

Buha de la Săcelu Brăneanu B

Buha de la Săcelu Brăneanu C

Buha de la Săcelu Brăneanu D

Buha de la Săcelu Brăneanu E

Buha de la Săcelu Brăneanu F

Buha de la Săcelu Brăneanu G

Buha de la Săcelu Brăneanu H

(va urma)

Note: 1Lidia Aniței, Petre Gherghe, Ilie Huică, Ion Lăceanu, Alex. Ionescu, Mareș Şincan – Băile  Săcelu, în Litua. Studii și cercetări, 5/1992, Tg.-Jiu, pg. 145-186. Extrasul corespunde pag. 154-155.