România enigmatică şi insolităBucegi axe

În elaborarea teoriilor1 sale, ing. Ilie Susai a folosit metoda topografică: măsurători de teren (aici a făcut chiar muncă de pionierat!), analiza și corelarea datelor:

 ”Luând ca bază principiul fundamental al teoriei probabilităţilor, putem ajunge la concluzia că este puţin probabilă crearea întâmplătoare, pe două arii restrânse, numai a unor stânci zoomorfe comune sau cu amplasamente ordonate geometric. Pornind de la această concluzie, am procedat la o cercetare elementară, de sondaj, a stâncilor cu particularităţi puţin obişnuite, de pe munţii şi Omu”.

În zona Babele, acesta identifică trei grupe specifice de babe, care ”reprezintă materializarea unor elemente geodezice reduse la scară”.  ”[Grupele] I şi II sunt formate din stânci tip «babe», în timp ce grupa III este formată din coloane aproximativ cilindrice”.

Prin determinarea ”relaţiilor metrice între cele trei grupe de babe şi sfinx”, Susai observă ”o asemănare aproape perfectă” ”între amplasamentul babelor și sfinxului de pe platoul Babele și amplasamentul piramidelor și sfinxului de la Gizeh”:

  • ”asemănarea prefectă dintre ordinea amplasării după mărimea perimetrelor, a celor trei grupe de stânci de pe muntele Babele şi a celor trei piramide de la Gizeh”;
  • ”lungimea aliniamentului după care sunt ordonate cele trei grupe de babe” ”este aproximativ egală (147,60 m) cu înălţimea piramidei lui Keops (148,20 m)”;
  • ”distanţa dintre primul grup de babe şi Sfinx este de 235 m, fiind numai cu 2,2 m. mai mare decât latura bazei piramidei lui Keops (232,8 m)”.

Bucegi - Schița Ilie Susai privind asemănarea dintre pozițiile și metrica Babelor și Piramidelor

(click pe imagine pentru a o vizualiza la rezoluție maximă)

”Extinderea observaţiilor de ordin metric asupra poziţiei babelor şi sfinxului în raport cu întregul masiv al Bucegilor”, îl produce noi revelații inginerului Susai:

  • ”grupa centrală de babe (grupa II), sfinxul, Baba Mare şi stâncile zoomorfe de pe sunt pe acelaşi aliniament. Continuarea acestui aliniament spre SSE întâlneşte piramidalul munte Vârful cu Dor, sub care se găseşte o formaţiune izolată de stânci tip «babe»”. Acest ”aliniament formează cu direcţia nord un unghi de aproximativ 12,30-13°. Continuarea pe globul terestru a acestui aliniament”, ”la circa 1.700 km. sud de , străbate zona de piramide Gizeh-Saqqarah”;
  • ”Prelungirea aliniamentului format de perpendiculara ce intersectează direcţia sfinx – primul grup de babe, prin stânca extremă a grupului III de babe, se pare că nu trece peste nici un punct deosebit, întâlnind spre VSV peştera Ialomiţei, iar spre ENE vârful Caraiman”;
  • ”Cele trei grupe de babe fiind pe acelaşi aliniament cu peştera Ialomiţei şi cu vârful Caraiman, iar stâncile zoomorfe de pe Omu, cu Baba Mare, sfinxul, grupul II de babe şi piramidalul munte Vârful cu Dor fiind pe alt aliniament, ambele ar putea fi considerate ca aliniamente caracteristice”;
  • ”Pe lângă asemănarea din punct de vedere geometric a celor trei triunghiuri formate de grupele de babe, cu cele trei triunghiuri formate prin unirea extremităţilor celor două aliniamente caracteristice – primele două grupe de triunghiuri sunt şi pitagorice, al doilea grup fiind reprezentat chiar de aşa-numitul «triunghi de aur» al lui Pitagora”;
  • ”Produsul dintre distanţa Omu – Vârful cu Dor (a+b=11775 m) şi distanţa Bucegi – Gizeh (circa 1750 km) este de: 11,775 x1.750= 20.600 km apoximativ egal cu meridianul terestru”;
  • ”Babele de la Vârful cu Dor, cele de la vârful Babele, sfinxul, platoul cu menhire ovoidale de sub sfinx, sculpturile uriașe de pe vârful Baba Mare și stâncile zoomorfe de pe vârful Omu formează un aliniament perfect în lungime totală de 10.870 m”;
  • ”De la terasa artificială superioară de pe versantul muntelui Bătrâna, dinspre calea Horoabei – pe care se găsește micul tumul circular – și până la stânca antropomorfă de pe vârful Omu sunt 6.225 m, măsurați în plan orizontal”;
  • ”Primul aliniament este exact de 33 ori mai mare decât diagonala piramidei lui Keops (329,2 m), iar al doilea este de 33 ori mai mare decât apotema (188,5) piramidei lui Keops, elementele – diagonala și apotema – a căror cunoaștere este suficientă pentru determinarea tuturor celorlalte dimensiuni ale piramidei”.

Totul pare complicat, dar nu este. În primul rând, trebuie avut în vedere că cele publicate în revista constănțeană ”Tomis” sunt extrase sumare dintr-o carte la care Ilie Susai lucra. Faptul că manuscrisul inițial a fost confiscat de Securitate își are explicațiile lui; așa-i de când lumea: unii trudesc și descoperă, alții le fură munca și și-o trec în contul lor. În cazul de față, via Direcția Securității Statului. 

Pe baza măsurătorilor în teren, Susai punctează trei idei, mari și late:

  • este total improbabil ca asupra anumitor stânci de pe Platoul Bucegi să nu se fi intervenit antropic;
  • dispunera în plan și relațiile metrice indică că megaliții de la Babele au constituit modelul ansamblului de la Gizeh;
  • există o axă sacră în lungime de ”10.870±5m.”, care ar fi chiar ”adevărata Axis mundi a antichității”. Cu însăși cuvintele sale:

”Această antică axă sacră, comprimând mileniile scurse, ne poate aminti de axis boreus (sau hiperborei axes) a lui Statius (Thebaid XII, v. 650- 651); Virgilius (Georg. I, v. 240-241) sau Ovidiu (Metam. II, 297); de cele trei columne ale cerului din Theogonia lui Hesiod, numite de autorii romani cardines mundi; de enigmaticul Kogaion daco-get și de reședința subpământeană a lui Zamolxe (s.a.); de «extremitățile pământului din fața Hesperidelor cântătoare» unde «Atlas susține cerul pe umeri» (Hesiod, Theogonia, pag. 19) ș.a.m.d.

Noțiunea abstractizată a unui centru sacru, Axis Mundi, atribuită de unii oameni de știință rafinamentului artei și civilizației minoice (Fr. Matz; Creta, Micene, Troia, introd. pag. 20) sau oricărui alt centru cultural al antichității, pare insuficient conturată față de noțiunea concretă de Axis Mundi pe care o poate reprezenta această axă sacră din Bucegi (s.n.)”.

Important de punctat: ceea ce alții se laudă că ”au descoperit” și ”au demonstrat” în anii ’80, Susai publica la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70. După cum spunea Dl. Codruț Susai, fiul autorului citat mai sus: ”Intrând într-o librărie, am văzut o carte de format mare, cu Bucegii. Răsfoind-o, am regăsit ideile tatei. Nu i-am mai spus, ca să nu-i amărăsc bătrânețile”.

Măsurători ulterioare, oficiale, nu au confirmat complet alegațiile ing. Ilie Susai: există o deviație a axei principale, dar valorile determinate sunt mici și, de amorul artei, pot fi ignorate.

(va urma)

Notă: 1Ilie Susai – O ipoteză fantastică? Monumente ale unei civilizaţii legendare pe pământul Daciei, în Tomis, 1968-1971 (4 episoade).

Episoade anterioare ale serialului

https://terramirabilis.ro/2019/08/16/bucegi-axe-aliniamente-chestii-socoteli/

https://terramirabilis.ro/2019/08/16/bucegi-axe-aliniamente-chestii-socoteli-ii/