Guruşi. Închipuiţi. Impostori

O precizare inițială: prezentul material, cât și cele care-i vor urma în prezenta serie, se referă strict la situații de pe teritoriul României. Nu știm la alții cum e și nici nu ne interesează prea mult. De asemenea, folosim ufologia ca un termen-umbrelă și vom explica cu altă ocazie temeiul acestei abordări.

Parcurgând tezaurul ufologic românesc (și aici includem cele mai diverse medii) remarcăm un fapt: contraintuitiv, ufologii români nu sunt preocupați de spațiul românesc, ci de orice altceva.

Situația necesită niște explicații.

Una este simplă, dar foarte adevărată:

E mai ușor să preiei (prin traduceri, adaptări, plagiat, ș.a.) munca altora decât să depui tu efort. Și, surpriză, prin străinătate se scrie rar despre ozenismul românesc. Teoria condiționării este baza construcției: furi ce poți, nu ce ți-ai dori. Dar stați liniștiți că se descurcă ei, ufologii, foarte foarte bine și așa!

Altele sunt simpliste și false:

  • Se concentrează pe internațional deoarece pur și simplu nu sunt destule cazuri/subiecte în România. Argumentul ar fi valid dacă o mare parte din subiectele autohtone ar fi fost deja epuizate. Nu este deloc cazul. Chiar și o viziune proporțională dă cu minus;
  • Ce spun ei de dinafară e mai greu de verificat, deci riscă mai puțin pe ansamblu. Să fim serioși, dacă publicul lor ar verifica ceva, orice, oamenii ăștia n-ar mai fi demult pe piață. Nu numai că nu dezvoltă nicio teamă de verificări, dar trăiesc cu convingerea justă și fermă că pot bate câmpiii la infinit;
  • Recursul la un prezumat interes superior. O fi existat această abordare înainte de 1990, acum Dumnezeu cu mila…

Însă există și o construcție de ordin superior, structurată pe trei paliere convergente.

I. Anvergura. Românii au un complex provincial, de țară aflată la marginea geografiei, istoriei și civilizației. Ufologii țintesc o abordare internațională pentru a proiecta imaginea anvergurii, a viziunii largi și integratoare. Să amintim o carte de care fostul președinte Ion Iliescu și-a legat numele, scriindu-i prefața: ”Probleme globale ale omenirii” (Lester R. Brown, Ed. Tehnică, București, 1996). Cam așa!

II. Prin imaginea anvergurii ufologii își clădesc și consolidează Autoritatea. Ei sunt cei care au expertiza, ei sunt cei care au o cunoaștere globală a problemei, ei sunt cei respectați de omologii lor din afară. Ei sunt EI, trebuie respectați. Vezi să nu…

III. Fiind un domeniu special, ufologia are ”nevoi speciale”. Pentru a-și perpetua autoritatea, ufologii trebuie să facă dovada accesului la informații privilegiate. De unde, din România? Indiferent de înălțime sau volum, îi scuipă băieții-n freză. Dar pe relația extern e mai ușor: mai fură de la unul, mai inventează din capul lor…

Ufolog 1

Ufolog 2

Ufolog 3

Ufologi la lucru? E, nici chiar așa, nu-i bine să exagerăm.

Deși câțiva ar putea fi foarte ușor confundați…

(va urma)