Bâlciul nălucilor

Apocriful. Indianului Sundar Singh îi este atribuită o profeție referitoare la România, formulată cu ocazia vizitei sale în țara noastră. Doar că, ghinion de neșansă, nu ne-a făcut onoarea…

Referitor la document, ne aflăm pe nisipuri mișcătoare. În rezumat:

      • nu i se cunoaște originea și datarea. Aparent, formularea de început indică un dicteu spiritist. Există două repere sigure: post 1940 (prin trimiterea la realipirea Basarabiei, răpită țării-mamă după Diktatul de la Viena) și ante 1970 (imersarea insulei Ada-Kaleh, dacă nu cumva, cineva s-o fi gândit cumva la o mănăstire subacvatică). În unele versiuni se face și o trimitere aluzivă la Petrache Lupu (Maglavit, 1935);
      • se știe că a avut o oarecare circulație, în forme relativ diferite. Cea mai veche atestare se situează în jurul anului 19761 (Radu Ștefănescu);
      • se știe că Gregorian Bivolaru, liderul MISA, a prioritizat difuzarea și a versionat textul. Nu este deloc clară amploarea intervențiilor acestuia. Trimiterea insinuantă a lui Dan Zamfirescu2 la Canalul Dunăre – Marea Neagră ar putea fi gratuită: existau planuri de construcție, chiar pe același traseu, în anii ʼ30.

 

Note: 1Radu Ștefănescu – ”Adevărul despre «Profeția lui Sundar Singh»”, în evz.ro, 16.09.2019; 2Dan Zamfirescu – ”Prefață la ediția a doua”, în Vlaicu Ionescu – ”Mesajul lui Nostradamus către români”, Ed. Roza Vânturilor, București, 1998, pg. XLIV.

 

 

Jonglând cu termeni și noțiuni. Apocrif a ajuns în limba română plecând de la greci (ἀποκρύπτω, apokripto = a ascunde, ἀπόκρυφος, apokrifos = ascuns, nesigur, secret), trecând pe la latini (apocryphus) şi în viziunea unora chiar pe la francezi (apocryphe). Desemnează o scriere (sau fragment inserat într-o scriere) a cărui autenticitate este îndoielnică  sau este atribuită altui autor decât celui adevărat.

Nu dorim să ne aventurăm în digresiuni spiritiste (cât de reală este comunicarea cu morții, ușurinta unei entități malefice sau doar malițioase de a se substitui spiritului invocat, cunoașterea superioară atribuită personelor repausate și mai ales fundamentul teologic care condamnă fără drept de apel aceste practici inutile, dar periculoase). Originea exterioară (relevată din neîntrupat) a scrierii ” Sundar Singh vorbește globului pământesc” este indicată din primele paragrafe. Din această perspectivă o numim apocrif.

Se pune problema dacă poate fi numită un fals. Nu, deoarece falsul imită o piesă autentică, care în acest caz nu există. În schimb, textul a fost în mod repetat falsificat:

Este falsificată acea ce provine dintr’o piesă óre-care, la care schimbându-i-se caracterele, ștergéndu-i-se saŭ adăugându-i-se desenurĭ nouĭ, se dă ast-fel un caracter cu totul deosebit”1.

Să urmărim variațiile unui fragment-cheie, printre puținele care oferă minime indicii de datare:

În România se va construi mai întâi un canal care va uni Marea Neagră cu Dunărea și care va funcționa normal, precum și un alt canal care va uni Dunărea cu marele oraș reconstruit al Bucureștiului, permițând astfel ca vapoarele chiar foarte mari să ajungă până în acest oraș minunat. Toate aceste lucrări se vor realiza datorită planului divin, în viitor, într-un anumit interval de timp2 și:

În viitor, în România se va construi un canal care va uni Marea Neagră cu Dunărea, care va funcționa normal, iar ulterior se va construi un alt canal, care va uni Dunărea cu marele oraș reconstruit al Bucureștiului, permițând în felul acesta ca unele vapoare chiar foarte mari să ajungă cu ușurință în acest oraș. Toate aceste lucrări se vor realiza întrutotul, pentru că ele corespund unui plan divin și toate acestea vor apare în viitor într-un anumit interval de timp3, față de:

Canalul Marea Neagră – Dunăre va funcționa normal precum și canalul Dunărea-București vor permite ca vapoarele de mare tonaj să treacă pînă la Cetatea minunată acestea fiind lucrări din plan Divin și se vor realiza fulgerător”4.

Diferențele, care în primul rând nici n-ar trebui să existe, par minore, dar nu sunt. Tot o falsificare este eliminarea referinței la insula Ada-Kaleh, a cărei imersare ar fi trezit suspiciuni asupra validității ”profeției”.

În ceea ce ne privește, în lipsa unor informații suplimentare, lucrăm cu două scenarii concurente:

      • dicteu spiritist veritabil, primit în cadrul unui Cerc, ulterior decontextualizat;
      • invenție cu aspectul unui dicteu spiritist. ”Aci autorul luând un fapt istoric, bine cunoscut, vine, dupe un decurs lung de timp, să facă o medalie cu dată anterióră acésta, firesce, în scop fraudulos5. În direcția acestei dezvoltări am indicat variatele păreri ale unor diverși, că nu de opinii duc românii lipsă. Ci de argumente și dovezi.

 

Note: 1,5George Severeanu – ”Medalia de la Socola 14 aprilie 1859”, în ”Buletinul Societățeĭ Numismatice Române”, an I, nr. 2/martie 1904, pg. 7; 2Gregorian Bivolaru – ”Francmasoneria. Misterele dezvăluite ale unei gigantice conspirații satanice planetare”, Ed. Shakti, București, 1996, pg. 131; 3Nicolae Catrina – ”O uimitoare profeție a clarvăzătoarei Vanga Dumitrova, supranumită «Oracolul bulgar», despre România”, Ed. Shambala, București, 2008, pg. 48; 4Vezi cap. ”Sundar Singh vorbește globului omenesc”.