Subiecte axate exclusiv pe spaţiul românesc. Grad de acurateţe a informaţiei mare sau foarte mare, datorită usurinţei de a verifica sursele.

Vrăjitoare Lego

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (III)

Vizualizări: 39 Prima menționare documentară a unui așezământ religios la intrarea în Peștera Ialomiței datează din anul 1752: ”În 1752, octombrie 27, se aminteşte într-un manuscris aflat la Arhivele Naţionale Nr. 127 f. 372 că «un schit da la Peştera Padina Strungii, Dâmboviţa/ Ialomiţa a fost închiriat la Mitropolie de Iacov Ieromonahul»”1. Următoarea însemnare o…

Peștera Ialomiței (carte poștală)

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (II)

Vizualizări: 39 În 1893, Ioan G. Babeș amintește o ”tradițiune”1. Însă această ”tradițiune”-legendă nu este tocmai o tradițiune, și nici o legendă în adevăratul sens al cuvântului, ci pretextul romantic pentru a scrie o baladă fantastică. Este vorba de ”Mihnea și baba”, de Dimitrie Bolintineanu (1819-1872): ”În peșterea Carpaților O oarã și mai bine Vezi…

Stânca din mijloc prezintă un semi-profil uman

”Omu(l)” din Bucegi – origini, lumini și umbre (I)

Vizualizări: 77 Originea denumirii celui mai înalt vârf al masivului Bucegi este învăluită în mister. Sursele, mai vechi sau mai noi, sunt aparent contradictorii. În 1893, Ioan G. Babeș oferă o explicație ”vizuală”: ”Vîrful cel maĭ înalt al Buceciuluĭ este Omul, numit ast-fel pentru asemĕnarea luĭ cu chipul omuluĭ, după cum se vede din fotografia…

Nicolae Densușianu și megalitologia (II)

Vizualizări: 187 Nicolae Densușianu este un autor des invocat, dar rar citit. Ne-am convins de asta văzând ce-i pun în cârcă (adeseori în fals) și admiratorii, și detractorii. De exemplu, junele Daniel Guță (licențiat în Jurnalism) crede că Densușianu amintește în ”Dacia preistorică” Sfinxul din Bucegi1. Ba chiar insistă în această direcție2, complet străină de…