Subiecte axate exclusiv pe spaţiul românesc. Grad de acurateţe a informaţiei mare sau foarte mare, datorită usurinţei de a verifica sursele.

Bucegi tunele

Sub Bucegi (partea fizică) II

Vizualizări: 268 Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalacti­tele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe…

Bucegi în subteran

Sub Bucegi (partea fizică) I

Vizualizări: 295 Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri…

Vrăjitoare Lego

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (III)

Vizualizări: 430 Prima menționare documentară a unui așezământ religios la intrarea în Peștera Ialomiței datează din anul 1752: ”În 1752, octombrie 27, se aminteşte într-un manuscris aflat la Arhivele Naţionale Nr. 127 f. 372 că «un schit da la Peştera Padina Strungii, Dâmboviţa/ Ialomiţa a fost închiriat la Mitropolie de Iacov Ieromonahul»”1. Următoarea însemnare o…

Peștera Ialomiței (carte poștală)

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (II)

Vizualizări: 354 În 1893, Ioan G. Babeș amintește o ”tradițiune”1. Însă această ”tradițiune”-legendă nu este tocmai o tradițiune, și nici o legendă în adevăratul sens al cuvântului, ci pretextul romantic pentru a scrie o baladă fantastică. Este vorba de ”Mihnea și baba”, de Dimitrie Bolintineanu (1819-1872): ”În peșterea Carpaților O oarã și mai bine Vezi…

Stânca din mijloc prezintă un semi-profil uman

”Omu(l)” din Bucegi – origini, lumini și umbre (I)

Vizualizări: 417 Originea denumirii celui mai înalt vârf al masivului Bucegi este învăluită în mister. Sursele, mai vechi sau mai noi, sunt aparent contradictorii. În 1893, Ioan G. Babeș oferă o explicație ”vizuală”: ”Vîrful cel maĭ înalt al Buceciuluĭ este Omul, numit ast-fel pentru asemĕnarea luĭ cu chipul omuluĭ, după cum se vede din fotografia…