Bâlciul nălucilor

De la ”trâmbițe” la Bucium. Istoria începe cu Ilie Burlă (20.07.1883, †1984), ”prorocul sfârșitului de veac”, moldovean din Basarabia de Nord care la fel ca mulți alți compatrioți, s-a refugiat în România. A plecat în pribegie doar cu o icoană. Și cu o soție. Și cu unul, doi, trei copii. Două fete și un băiat. Iar pașii lui Ilie Burlă nu erau purtați de spaima de sovietici și de foame, ci de icoana Mântuitorului. Care l-a dus inițial în Oltenia, apoi, după câțiva ani, l-a sucit în Făgăraș.

Hagiografiile amintesc întâlniri ale oamenilor sfinți cu sfinții din Cer. Dar Ilie Burlă a fost un adevărat recordman. Istoria (scrisă) îi reține în sarcina basarabeanului pe numiții: Iisus Hristos, Maica Domnului, Ioan Botezătorul,  Ioan Evanghelistul, Apostolul Petru și Cuvioasa Parascheva. Interesant, doar diavolul nu venea să-l încerce. Dar nu-i deloc o coincidență!

Aceste întâlniri par să fi fost generate de un nefiresc post de 33 de ani (anii pământești ai lui Iisus), iar companionul principal este Ioan Evanghelistul. Pentru că, ”Moș Ilie nu a spus nimic de la el, ci a vorbit doar ce i-a spus Sfântul Ioan Evanghelistul”. După numele invocat, înțelegem că este vorba despre Sfârșitul Lumii, de a Doua Venire: ”Iudeii s-au lepădat de El, aşa că a mutat totul în ţara noastră. Noi răspundem la Ziua Judecăţii!”.

Prepper inspirat, Burlă i-a anturat în acțiunile sale pe Arsenie Boca – care a prea percutat doar tangențial – și pe disciploul acestuia, Pantelimon Munteanu (cel care va povesti cu lux de amănunte toată tărășenia).Operațiunea era denumită ”Lucrarea sfântă de pregătire a Celei De-a Doua Veniri”, deși noi suntem înclinați să-i spunem lucrătură, iar cei care au noțiunea termenilor înțeleg exact deosebirile și la ce facem trimitere.

Dumnezeu a hotărât unde va fi Judecata prin arătarea Crucii”. ”Iar Crucea arată locul unde va veni Iisus”. ”Cum era atunci Steaua, care vestea Naşterea, este acum, Crucea, cea care vesteşte viaţă veşnică”. ”Da, şi s-a descoperit că e la noi, prin faptele de pregătire a Celei De a Doua Veniri. Că aici e noul Ierusalim, ştie toată lumea, şi catolicii şi sectanţii”.

Este vorba de crucea văzută de Părintele Arsenie Boca vreme de 15 ani deasupra Făgărașului. Locul este chiar mai precis indicat, la Bucium (com. Șinca), pe locul unei foste mănăstiri arse de generalul Adolf von Buccow în sec. XVIII. ”Pentru că acolo va veni Sfântul Ioan Botezătorul la a Doua Venire a Mântuitorului”. Și tot în zonă se află moaștele Botezătorului (aparent întregi după descriere; l-au și măsurat, din tălpi în creștet fix 1.80 m). De fapt aceste moaște joacă un rol crucial în povestea lui Burlă: la fel cum Botezătorul l-a vestit pe Mântuitor, tot așa descoperirea rămășițelor lui pământene va inaugura Apocalipsa!

La Bucium trebuie ridicată o ”Catedrala, cu trei altare (după modelul Mănăstirii «Sfânta Ecaterina» din Sinai – n.n.)”, care ”va fi conectată la un releu de televiziune, care se poate face acolo sus, într-un colț de munte, unde ne-a fost arătat, pentru ca cele trei slujbe, ortodoxă, catolică și protestantă care se vor ține aici, să poate fi ascultate de întreaga lume”. Catedrală împodobită cu ”o panglică de aur pe care trebuie să scrie: «Această Mănăstire este pentru Pacea Lumii Întregi!»”. Rolul slujbelor: ”Și atunci, oamenii vor vedea diferențele. Ce slujbe se fac la ei și ce slujbe se fac la noi!? Ei nu au liturghie, au o amestecătură!”. Pacea! ”De aceea, ne-a poruncit să facem trei altare, cu trei slujbe diferite, ca oamenii să vadă că Ortodoxia e singura adevărată. Şi dacă nu aleg Ortodoxia, vor fi răsplătiţi potrivit cu ceea ce au ales”.

Deocamdată, la Bucium a fost ridicată o mănăstire nu tocmai răsărită. O recunoaște și Munteanu: ”biserica de la Bucium nu e făcută cum trebuie! Trebuia construită după modelul Bisericii de la Cernica”. Și eșecul trebuie multiplicat: ”trei mânăstiri, una la Bucium, una în Basarabia și la Sâmbăta, cum a cerut Apostolul Petru pe Tabor”.

La fel ca în basme, eroul are de trecut câteva încercări, în cazul de față să făurească și trei obiecte de putere:

Sunt trei momente importante ale vieții lui Iisus: uciderea pruncilor, tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul și Răstignirea Lui Iisus”. Toate trei evenimente ale morții. Să ne amintim cuvintele Mântuitorului: ”Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14:6). Lipsește, semnificativ, tocmai Învierea.

Acestor momente le corespund un clopot, o raclă și o cruce . Făcute ”numai în post și în rugăciune”. Clopotul, pe care scrie ”Cu noi este Dumnezeu! Înțelegeți oameni și vă plecați”, cântărește 350 kg și reprezintă o ”jertfă pentru sângele celor 14.000 de copii uciși de Irod. Moș Ilie l-a făcut numai în post și în rugăciune”. O raclă care să primească trupul lui Ioan Botezătorul, a fost realizată din lemn. Ar fi trebuit să fie ferecată în argint ”așa cum ni s-a cerut”, dar detaliile se învârt asupra ideii de ”argint curat”, ”de aceeași calitate” (?!) tocmai de la Monetăria Statului. Crucea placată cu aur ”făcută după modelul celei arătate pe cerul nostru, zi şi noapte, timp de 15 ani, deasupra Făgăraşului”, a fost gata în același an, 1962. ”Toată lumea trebuie să înțeleagă că nu am lucrat noi de capul nostru. Moș Ilie a spus ce aveam de făcut de la Sfântul Ioan Evanghelistul, iar noi am executat, la îndrumarea Părintelui Arsenie Boca, Clopotul și Racla, la cererea Lui Dumnezeu, prin Sfântul Ioan Evanghelistul”.

Clopotul, Racla și Crucea au fost făcute după indicații și cu pregătiri speciale. Se afirmă rezultate miraculoase: ”când s-a sfinţit Racla, s-au deschis toate închisorile. Când s-a sfinţit Crucea, s-au deschis graniţele” ”şi a căzut Zidul Berlinului”. Dar  și pedepsirea exemplară a celor care s-au opus: boli terminale și morți în pripă, unele violente și cu semne clare de posesiune. Curios, însuși Părintele Pantelimon Munteanu afirmă că: ”Dumnezeu nu umblă cu pedepse!”. Și atunci cu cine ai mers de mână în lucrătură, părinte?

Din cartea-interviu fluviu realizată de Daniela Georgescu cu Pantelimon Munteanu se înțelege o succesiune amețitoare: deoarece ”argintul curat” nu a putut fi procurat (deși bani cică ar fi!), racla nu este gata și trupul Botezătorului rămâne ”nedescoperit”. Culmea meschinăriei, Apocalipsa se amână pe termen nedefinit pentru nici 30 de kilograme de arginți!

Munteanu practică și o formă nedisimulată de șantaj:

Dacă nu vor duce la bun sfârşit Lucrarea, rămânem fără trupul Sfântului Ioan Botezătorul”. ”Luându-se Sfântul, nici Cea De-a Doua Venire nu va mai fi la noi, pentru că Iisus, la a Doua Sa Venire, va coborî în Slava Sa, acolo unde este trupul Sfântului. Se ia totul de noi! Mare chin pe noi acum, dacă cei ai Bisericii nu-l vor recunoaște! Însă trupul nu a fost deocamdată dus, doar că Dumnezeu a decis să ni se ia darul. Iar eu am ca poruncă să am grijă trei zile de cei din alt neam care vor veni să-l ia. Îi cazez, apoi ei îl vor lua pe Sfântul Ioan Botezătorul și îl vor duce în țara lor. Și noi vom rămâne de rușine, ca evreii!

D.G.: Părinte, nerespectarea acestei rânduili descoperite lui Moș Ilie ar putea avea efectul unui blestem? Părintele Pantelimon: Da, prin pedeapsă peste popor!”.

În ceea ce ne privește, am expus povestea de la Bucium urmând1 detaliile și chiar cuvintele singurului martor în viaţă ”care poate mărturisi despre această Lucrare şi despre rostul ei”.

Nu am dorit să insistăm pe elementele simbolice de mascaradă rituală și nici pe inspiratorul real, ușor de dedus printre rânduri. Amintim doar în treacăt că Munteanu promovează un simulacru de botez care seamănă izbitor de mult cu practicile de magie neagră din grimoarurile medievale, ba mai mult chiar, afirmă senin că ”Toate să fie îndreptate printr-o nouă Biblie”:

Trebuie să aducem o completare și o modificare Bibliei. Adică avem și misiunea de a scrie o nouă Biblie, așa cum i-a fost ea descoperită lui Moș Ilie, prin Sfântul Ioan Evanghelistul”.

Asta dacă mai exista vreo urmă de îndoială!

Cartea în care el își dezvoltă ideile a apărut cu binecuvântarea Pr. prof. Nicolae Popescu de la Biserica ”Sfântul Andrei” Parva din București. Ce spune acesta? ”E adevărat că Părintele Pantelimon, pentru a scoate în relief unele aspecte neglijate de Biserică și credincioși, pare că mai și exagerează. Doar pare!”. Nu este singurul care pare să fi intrat într-o fază clinică avansată. Ce spune Sava Starețul, de la Mănăstirea ”Pacea Lumii” Bucium (creștin-ortodoxă în acte):

      • Mănăstirea e exact în buricul Brașovului și al Europei. Și asta este un semn că românii sunt aleși. Aici va fi centrul pământului”;
      • Aici va fi cea mai mare catedrală a lumii, care va aduce pacea pe pământ. O catedrală aurită, cu șapte turle, în care vor sluji șapte preoți aleși, în șapte limbi. Va avea 12 uși și 12 arhierei. Slujbele vor fi transmise la o televiziune internațională, pentru ca tot pământul să le audă”;
      • Se vor face un aeroport internațional, hoteluri, piscine pentru cei ce vor vrea să vină să se mântuiască. Fântana din curtea mănăstirii va țâșni un izvor tămăduitor înalt de 10 metri. Cei care vor bea se vor vindeca de orice boală2.

De precizat că la data relatărilor, Pantelimon Munteanu petrecuse o căruță de ani în temnițele comuniste ca deținut politic, era nonagenar și foarte probabil, atins de demență senilă (spunem asta mai mult pentru a-i căuta o scuză!). Sava Starețul avea 34 de ani când își debita elucubrațiile…

 

N.B. În poveste, rolul lui Arsenie Boca este supradimensionat în sensul artificiului publictar. Deși implicat în conceperea și realizarea amintitelor artefacte, Părintele s-a distanțat de ”teoriile” celor doi. Lucrarea ”Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității” surprinde episodic3 dezvoltarea afacerii. Considerăm lămuritoare cele relatate de informatorul ”Timotei” (21.02.1963):

Boca a zis (lui Pantelimon – n.n.):

– Să termine odată cu lucrările pe care le face moș Ilie și să fie atenți să le legifereze prin parohie. –

Atunci eu l-am întrebat pe cetățean (Pantelimon – n.n.) despre ce este vorba cu moș Ilie?

El mi-a spus că acest cetățean (Ilie Burlă – n.n.) are vedenii și că îi pune să facă diferite donații la biserică. Că au descoperit într-o mănăstire din apropiere de comuna Bucium, aproape de Dumbrava Narciselor, moaștele Sf. Ioan Botezătorul împreună cu a altor călugări care au fost tăiați de turci și fiacuți mucenici.

Boca i-a spus că tot ce vor întreprinde în acest scop să facă cu aprobarea Patriarhiei. El a spus că tot ce a făcut adică – racla – a făcut-o cu aprobarea Patriarhiei și că tot ce voi întreprinde în viitor va fi cu aprobarea acestuia. –

Eu l-am întrebat (pe Pantelimon – n.n.) de unde până unde moaștele Sf. Ioan Botezătorul în Ardeal deoarece eu știam că ar fi trăit în Palestina. –

El a spus că l-a adus niște călugări de acolo. După aceea Boca și cetățeanul Pantelimon au discutat împreună problema unei lucrări și au plecat să vadă în ce stadiu se găsește lucrarea. -”4.

 

Note: 1Daniela Georgescu – ”Părintele Pantelimon de la Turnu despre Părintele Arsenie Boca și Misiunea României la Cea De-a Doua Venire a Lui Iisus” Ed. Explorator, Ploiești, 2017; 2*** – ”Mănăstirea din cer”, pe curentul.info, 21.02.2022; 3Părintele Arsenie Boca în Arhivele Securității” vol. III (1960-1989), Ed. Agnos, Sibiu, 2016, ”Notă” 302/ 30.12.1962 (pg. 154-5), ”Notă” 302.6.02.1963 (pg. 165-9), ”Notă” 302/15.03.1963 (pg. 180-2), ”Sinteză” 302/E. 30.03.63 (pg. 192-3), ”Notă informativă” 26.09.63 (pg, 258), ”Notă informativă” 301/31.01.1964  (pg. 278-80); 4Ibidem, pg. 168.