Dacia preistorică și istorică

Localizarea în teren a Bătăliei de la Posada (1330) este o enigmă a istoriografiei românești. A preocupat această ”pată albă” amatorii de enigme și mistere din patria noastră dragă? Nici vorbă!

Explicația e simplă ca și mintea acestor oameni: interesează doar acele teme care pot fi manipulate ideologic și exploatate comercial, asta când nu vorbim de interesul privat al celor care vor să-și ”coloreze” viața searbădă, anostă (și inutilă!) cu pretenții exagerate de spiritualitate, inițiere și cunoaștere secretă. #gândaci

Vă prezentăm un articol care aduce o fărâmă de lumină asupra localizării Posadei. Deși cu un potențial promițător, analiza aerofotogramelor ca auxiliar al cercetării arheologice este puțin utilizată în România. Doi dintre pionierii ei (ing. Mihai Rada și ing. Nicolae Cochină) își prezintă descoperirile:

 

Posada

 

Articolul din ”Revista muzeelor și monumentelor – Monumente istorice și de artă” (RMM-MIA, an XLVI, nr. 2/1977, pg. 62-64) la care se face referire mai sus:

 

 

Alte repere bibliografice:

      • M. Rada, N. Cochină – ”Localizarea a două așezări antice prin aerofotointerpretare”, în ”Analele Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului”, nr. VI/1984, pg. 67-74;
      • M. Rada, N. Cochină, G. Corcodel, M. Iuga – ”Aşezări antice dobrogene identificate cu ajutorul fotografiilor aeriene”, în ”Thraco-Dacica”, nr. IX/1988, pg. 197-205;
      • M. Rada, N. Cochină, D. Manea – ”Identificări arheologice cu ajutorul fotografiilor aeriene”, în ”Thraco-Dacica”, nr. X /1989, pg. 203-204;
      • M. Rada, N. Cochină, N. Corcodel – ”Vicina își dezvăluie urmele pe fotografia aeriană”, în ”Analele Institutului de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului”, nr. VIII/1986, pg. 97-103.