Conspirați(onism)

Pentru început o definiție compilată a curiozității: Dorință de a cunoaște, de a ști, de a afla ceva nou, necunoscut (NODEX 2002); Dorință de a cunoaște (amănunțit) ceva nou sau neobișnuit; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit (DEX 98).

Curiozitatea umană este o trăsătură naturală și o cale de evoluție și progres. Prin influențare psihologică ea poate fi educată, în direcția amplificării și direcționării.

Curiozitatea se circumscrie unei neliniști interogative, care te împinge să cauți răspunsuri. Nu întotdeauna facile, nu întotdeauna la îndemână. ”Mor de curiozitate” este o expresie populară larg răspândită și contrar stereotipurilor, nu este specifică femeilor. În ”mor de curiozitate” se ascunde un întreg mecanism psihologic: odată definit obiectul curiozității, subiectul cere o explicație cât mai grabnică. Pornind de la acest moment, în funcție de formația și caracterul omului, posibilitățile se ramifică: fie caută răspunsuri care-l satisfac de-abia după ce reușește să le valideze corespunzător, fie se mulțumește cu răspunsuri facile, adesea incomplete și aproape întotdeuna eronate.

Zilnic, persoana intră în contact cu date și situații noi, care-i stârnesc mai mult sau mai puțin curiozitatea. Majoritatea acestor ”curiozități” sunt fără miză, la nivelul afectelor: reacții emoționale și de scurtă durată. Altele însă nu. Și la fel cum se zice că ”prima impresie contează”, subiectul curiozității este doar o parte a problemei: contează decisiv și contextul în care este identificat.

Întreaga producție de enigme, mistere și conspirații la care ne referim se bazează pe o schemă simplă. Se introduce o problemă (reală sau inventată) care stârnește curiozitatea. Apoi se livrează niște (așa-zise) explicații, suficient de consistente încât s-o satisfacă pe moment, dar atent dozate încât prin precaritatea lor să lase loc unor abordări viitoare. Modelul are integrat un sistem de auto-perpetuare: pe de-o parte satisface la nivel primar curiozitatea inițială, pe de altă parte o alimentează astfel încât departe de a o epuiza, o consolidează la un nivel superior.

 

 

  • Realitatea obiectivă vs. percepută (TC-I)
    by
    Există discuții filosofice ample dacă realitatea obiectivă (s-o numim pentru simplificare realitatea reală, așa cum...
  • Despre curiozitate în general (TC-II)
    by
    Pentru început o definiție compilată a curiozității: Dorință de a cunoaște, de a ști, de...
  • Teoria Conspirației funcționează așa (TC-III)
    by
    De-a lungul istoriei, marile decizii au fost luate de potențații zilei în spatele ușilor închise;...
  • Probleme la direcție și la sistemul de frânare (TC-IV)
    by
    Trebuie operată o distincție fundamentală între fondul tradițional al superstițiilor, care se aseamănă unui strat...
  • Bulele nu există doar în apa minerală (TC-V)
    by
    Este natural ca fiecare om să ”ruleze” propriile valori și preferințe. În fond, ele sunt...
  • Modus operandi: metoda Däniken (TC-VI)
    by
    Am putea face un istoric al temei, de la noi și de aiurea. Am putea...