Eduard Ioan Dan Gr. Romalo provine dintr-o familie ilustră și a fost crescut în conștiința a ceea ce Adrian Papahagi numea ”superioritate genealogică”. Doar că au venit comuniștii și s-a ales praful de tot, mai puțin de istoria familiei.
În vara lui ʼ48, termină Politehnica și-l găsim înscris2 în Colegiul inginerilor, secția ”Mecanică și Electricitate”, specializarea electromecanică. În primăvara lui ʼ49, este deja asistent3 la Institutul de Petrol si Gaze din București, Catedra de Mecanică.
Față de alte persoane prezentate în acest studiu, nu am insistat asupra reperelor din traseul profesional al inginerului Romalo; chiar el s-a descris ca o mediocritate în profesia pe care singur și-a ales-o. N-ar fi fost nimic de găsit care să recompenseze timpul pierdut cercetându-i trecutul.
Avea să trăiască viața unui obscur inginer, ceea ce s-a și întâmplat până la pensie. S-a căsătorit cu Valeria Guțu (n. 25.10.1928), o eminentă lingvistă, devenită din 2006 membră de onoare a Academiei Române.
În timpul facultății, Dan Romalo a ajutat-o pe Maria Golescu să fotografieze tăblițele pe care aceasta le lua episodic de la muzeu, pentru a le cerceta la domiciliu. A fost un simplu auxiliar și tindem să credem că inițiativa (de altfel inutilă, deoarece Muzeul Național de Antichități avea încă de pe atunci fotograf propriu) i-a aparținut. De acest voluntariat avea să beneficieze mai târziu.
Este greu de spus dacă Tăblițele ”de la Sinaia” i-au oferit doar portița de evadare într-un escapism intelectual nevinovat sau dacă, mai mult, au fost mijlocul atât de căutat de a ieși în evidență cu ceva:
”M-am gândit atunci că destul încercasem să slujesc tehnica fără a izbuti să clădesc vreodată ceva cât de cât de folos în domeniu și că, în consecință, ar merita poate să-mi îndrept atenția spre aceste stranii obiecte pe care soarta mi le scotea din nou în cale. Însemnări peste care, atâta amar de ani, nu mă învrednicisem să mă aplec”4.
Cert este că s-a angrenat, cu rezultate rizibile, într-un domeniu în care n-avea nicio pricepere. Situația a trenat până când, la începutul anilor 2000, călare pe fondurile obținute din niște retrocedări dubioase, Dan Romalo a ieșit la lupta cea mare împotriva tuturor.
Notă: 1Pentru istoria sintagmei și implicit sugestia din titlu, vezi; 2Poziția 3870. ”Monitorul Oficial”, nr. 156/9.07.1948, pg. 5747; 3”Monitorul Oficial”, 36/12.02.1949, pg. 1234; 4Dan Romalo – ”Cronică getă apocrifă pe plăci de plumb?”, Ed. Alcor, București, 2005, pg. 21.
