Aut Viam Inveniam Aut Faciam
Jurnalul de Bord înscrie în ordine cronologică subiecte, pe care le introduce, le adâncește, le ramifică și le interconectează. Este principalul flux informativ al acestui site: cele mai dese acualizări, conţinut bogat şi subiecte diversificate. În timp intenționăm să oferim și o structurare vizuală pe categorii și subcategorii.
Timp de lectură: 2 min Abordând1 problema axelor sacre, Dan Seracu (1946-1999), zis ”Ermitul”, se depășește pe sine, debitând un model de rețea geodezică având la bază o schemă de triangulație inspirată de tradiționala ”Rozetă solară”2. (click pe imagine pentru a o vizualiza la rezoluție maximă) Să detaliem modul de construire a acestei veritabile cabale geometrice, trasate pe suportul…
Timp de lectură: 2 min Anul 2019 a adus o nouă și păguboasă modă: turismul de inițiere. Da, făceau alții și înainte, dar avântul-voința e în 2019 mai prolific ca niciodată. Pe scurt este vorba de o escrocherie grosolană. În România nu se merge nici pe elaborări, nici pe finețuri, pentru că nu există motiv. Potențialele victime sunt atât de…
Timp de lectură: < 1 min Într-un articol publicat în 1991, Mihaela Murariu-Mândrea face o interesantă observație geografică: (click pe imagine pentru a o vizualiza la rezoluție maximă) ”Dreptunghiul generat de meridianele 22⁰ și 27⁰ și paralele 45⁰ și 46⁰ ascunde celor care nu știu cum să privească harta, deopotrivă, trecutul și viitorul. La fel prezentul, pe care, se susține,…
Timp de lectură: < 1 min În spiritul și litera dicționarului, gag-ul este un ”efect comic într-un film sau într-o piesă de teatru, rezultat dintr-o asociere surprinzătoare de atitudini sau situații contrastante” (MDA2/2010). Pentru noi însă, GAG-ul este Grigore Albu Gral, adică personificarea definiției de mai sus. La cererea unui amic, prezentăm una din gherlele date de Grigore Albu Gral în…
Timp de lectură: 2 min Pornind de la un eluziv simbol zgrafiat pe Sfinx (care poate că există sau poate că nu!), pe atunci junele Valentin Manoliu-Furnică teoretizează1 o întreagă rețea de ”axe” bucegiste. Îmbinând mitologia veche (Pausanias, ”Descrierea Greciei”, VIII, 1-4) cu dispunerea megaliților și toponimia locurilor (de a cărei vechime pare a nu fi interesat!), el dă naștere…
Timp de lectură: 2 min Ideea că o întreagă creastă de munte a fost modificată antropic pentru a semăna cu ”ceva” este demențială (în sensul restrâns al cuvântului, acela de boală psihică gravă). Și totuși, un titlu din ”Flacăra” o sugerează: ”Sculpturi antropomorfe gigantice în Bucegi!?”. În schimb articolul, semnat de Ioan Petrescu din Azuga, este mai rezervat: (click…
Timp de lectură: 4 min În elaborarea teoriilor1 sale, ing. Ilie Susai a folosit metoda topografică: măsurători de teren (aici a făcut chiar muncă de pionierat!), analiza și corelarea datelor: ”Luând ca bază principiul fundamental al teoriei probabilităţilor, putem ajunge la concluzia că este puţin probabilă crearea întâmplătoare, pe două arii restrânse, numai a unor stânci zoomorfe comune sau cu…
Timp de lectură: 2 min Cercetările peruanului Daniel Ruzo în Bucegi (1968) au fost sumare. O afirmă chiar el: ”Nu am putut efectua lucrări mai îndelungate în România şi asta ne-a împiedicat să descoperim munţii şi pădurile sfiinţite. Acestei misiuni trebuie să i se dedice persoanele care se interesează de studiile noastre în această regiune a lumii”1. Însă contribuții au…