Nicolae Densușianu și megalitologia (II)

Nicolae Densușianu este un autor des invocat, dar rar citit. Ne-am convins de asta văzând ce-i pun în cârcă (adeseori în fals) și admiratorii, și detractorii. De exemplu, junele Daniel Guță (licențiat în Jurnalism) crede că Densușianu amintește în ”Dacia preistorică” Sfinxul din Bucegi1. Ba chiar insistă în această direcție2, complet străină de factual. Ne-am…

Mai mult
Emilian Cristea

Emilian Cristea și megaliții din Carpați (II)

În Almanahul turistic 1976, Emilian Cristea revine cu un alt articol tematic: ”Cine a  «lucrat» aici, omul sau natura?”1: Nu știm dacă interogația din titlu este doar un artificiu editorial. Însă nouă ne lasă impresia acelui echivoc de care aminteam și în episodul precedent. Mai ales că el este întărit de astfel de formulări cu…

Mai mult
Emilian Cristea

Emilian Cristea și megaliții din Carpați (I)

Emilian Cristea (1915-1982), maestru emerit al sportului, a devenit o legendă încă din timpul vieții. Ce-i drept, o legendă fabricată cu aportul direct al aparatului de propagandă comunist: ce era Justin Capră pentru mecano-tehnică, era Cristea pentru alpinism. Și cu asta am spus tot ce era de spus. Nu știm dacă aplecarea sa spre forme…

Mai mult

C. Iordache și megal(it)omania (II) – Inscripții pe Babele

Aflați într-o fază de infantilism tardiv, anumiți oameni nu își asumă ideile proprii, ci le prezintă ca extrase din mesaje încriptate, descoperite și descifrate (doar) de ei. Deși pretind cunoștințe avansate de lingvistică, semiotică și criptografie, acești nefericiți nu cunosc nici măcar ABC-ul meseriei. Lor le corespunde termenul de ”criptomani”, inventat de noi și tocmai…

Mai mult

Constantin Iordache și megal(it)omania (I) – Sfinxul de la Topleț

În galeria megalitologilor români, sculptorul Constantin Iordache este pe nedrept uitat. Uitat sau poate mai degrabă trecut sub tăcere, din pricina acelei urme de bun-simț, rămasă stingheră în vreun ungher al conștiinței. Fire de artist, Iordache nu era rezonabil în ipotezele sale de un fantastic absolut. Construind himere, își suplinea lipsa de argumente cu falsificări…

Mai mult
Daniel Ruzo în conferință

Daniel Ruzo și România (II) – Atlantida lui Jirov

Chimistul Nikolai Feodosievic Jirov (1903-1970), prezentat adesea sub titulatura gratuită de ”om de știință” sau ”savant”, poate fi considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul atlantoloigiei sovietice ca știință. Sau ca ”știință”, dacă ne este permis. Cu o bogată publicistică de sinteză, numele său apare atât în periodicele din U.R.S.S., cât – fapt curios – și în…

Mai mult
Daniel Ruzo în conferință

Daniel Ruzo și România (I) – Începuturi

Daniel Ruzo. O simplă căutare pe internet vă va returna un rezultat ciudat: Ruzo este mai cunoscut (popular) în România decât în tot restul lumii luată la un loc. Ca fapt divers, distanța aeriană dintre București și Lima (Peru) însumează 11980 km. Oricărui om sănătos la cap situația i-ar naște niște întrebări pe deplin justificate.…

Mai mult