Constantin Iordache și megal(it)omania (I) – Sfinxul de la Topleț

În galeria megalitologilor români, sculptorul Constantin Iordache este pe nedrept uitat. Uitat sau poate mai degrabă trecut sub tăcere, din pricina acelei urme de bun-simț, rămasă stingheră în vreun ungher al conștiinței. Fire de artist, Iordache nu era rezonabil în ipotezele sale de un fantastic absolut. Construind himere, își suplinea lipsa de argumente cu falsificări…

Mai mult
Daniel Ruzo în conferință

Daniel Ruzo și România (II) – Atlantida lui Jirov

Chimistul Nikolai Feodosievic Jirov (1903-1970), prezentat adesea sub titulatura gratuită de ”om de știință” sau ”savant”, poate fi considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul atlantoloigiei sovietice ca știință. Sau ca ”știință”, dacă ne este permis. Cu o bogată publicistică de sinteză, numele său apare atât în periodicele din U.R.S.S., cât – fapt curios – și în…

Mai mult
Daniel Ruzo în conferință

Daniel Ruzo și România (I) – Începuturi

Daniel Ruzo. O simplă căutare pe internet vă va returna un rezultat ciudat: Ruzo este mai cunoscut (popular) în România decât în tot restul lumii luată la un loc. Ca fapt divers, distanța aeriană dintre București și Lima (Peru) însumează 11980 km. Oricărui om sănătos la cap situația i-ar naște niște întrebări pe deplin justificate.…

Mai mult
Obeliscul de la Polovragi 2

Fantome megalitice în Gorj (II) – Obeliscul de la Polovragi

Un ”hit” preluat de majoritatea pe filiera lui Nicolae Densușianu, Obeliscul de la Polovragi este o prezență fantomatică: (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție maximă) ”Însă, o importanţă deosebită archeologică o presintă colina din stânga rîulul Olteţŭ, ce dominéză mănăstirea şi comuna Polovragilor1. Pe culmea de rĕsărit a acesteĭ coline, pe o…

Mai mult

Sculpturi megalitice din Carpați: Densușianu verbatim

Tratatul ”Dacia preistorică” (N. Densușianu; 1913) reprezintă piatra unghiulară a conceptului de ”sculpturi megalitice din Carpații României”. În primul rând introduce în circulație sintagma. În al doilea rând, livrează surse autohtone de primă mână, majoritatea provenite din răspunsurile la Chestionarele sale (1893 și 1895). În al treilea rând, elaborează primele teorii articulate referitoare lasculpturile megalitice.…

Mai mult
Sfinxul Bratocei Dan Pasăre

Sfinxul Bratocei: debutul publicistic

După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei România Pitorească (an I, nr. 3): (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție mărită) Pe coperta II (interioară) găsim și un…

Mai mult
Searchlight

Pe urmele Sfinxului de la Stănilești (Vâlcea)

Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; în fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în Almanah Turistic 1976:…

Mai mult