Sculpturi megalitice din Carpați: Densușianu verbatim

Tratatul ”Dacia preistorică” (N. Densușianu; 1913) reprezintă piatra unghiulară a conceptului de ”sculpturi megalitice din Carpații României”. În primul rând introduce în circulație sintagma. În al doilea rând, livrează surse autohtone de primă mână, majoritatea provenite din răspunsurile la Chestionarele sale (1893 și 1895). În al treilea rând, elaborează primele teorii articulate referitoare lasculpturile megalitice.…

Mai mult
Sfinxul Bratocei Dan Pasăre

Sfinxul Bratocei: debutul publicistic

După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei România Pitorească (an I, nr. 3): (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție mărită) Pe coperta II (interioară) găsim și un…

Mai mult
Searchlight

Pe urmele Sfinxului de la Stănilești (Vâlcea)

Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; în fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în Almanah Turistic 1976:…

Mai mult

Un sfinx, 5 sfincși, sfincși fără număr

În anul 1890, Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, publica un ”Tratat despre cinstirea și închinarea icoanelor în Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă”1. Reluând lista întocmită într-o lucrare mai veche de a sa (Oratoriu, 1869), se enumerau 18 piese. Ulterior, s-a produs o adevărată inflație de astfel de icoane, numărul…

Mai mult
Sfinxul din Bucegi

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (II)

Sfinxul din Bucegi. Sfinxul Românesc. Cine n-a auzit de el? Și totuși… Tradițional (și invariabil) stâncile  izolate ”mai speciale” de pe acest masiv se numeau ”Babă”, cu pluralul ”Babe”. Le găsim sub această denumire pe cele consacrate ca atare (Colecția Silviu N. Dragomir): (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluția completă) Viitorul Sfinx…

Mai mult
Sfinxul din Bucegi

Chipuri de piatră – Originea denumirii de ”Sfinx” (I)

Denumire de ”sfinx” dată formațiunilor litice cu profile antropomorfe este improprie și a fost generată de o modă. Repetată la nesfârșit, s-a fixat în conștiința populară și nu mai poate fi elimintă cu ușurintă. Încercând să identificăm originea acestei legături forțate, am punctat câteva repere, conturând un scenariu probabil. Spunem scenariu și spunem probabil deoarece…

Mai mult
Dan Corneliu Brăneanu

Extrapolarea ignoranței – greșeală fundamentală

”Pe-un jilț tăiat în stâncă sta țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mana, preotul cel păgân;…” Limba română este polisemantică; un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Folosim aici, punctual, un sens restrâns al ignoranței: ”(Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva” (DEX 2009). Am întâlnit adesea ipostaza în care necunoașterea…

Mai mult

Ion Hobana – Dialoguri în Muzeul imaginar (II)

Serialul lui Ion Hobana din Scânteia Tineretului debutează în 27.09.1969 (nr. 6341) cu ”America înainte de Columb”, avându-l ca interlocutor pe D. Todericiu. Într-o simetrie ciudată, putem spune că  începe și se încheie cu una și aceeași persoană. În data de 14.02.1970 avem un nou articol realizat cu Todericiu, ”Descoperirea Europei”. Iar pentru ultimele trei…

Mai mult