Bucegi tuneluri

Sub Bucegi (partea fizică) III

În 1910, Mihai Gold Haret presupunea existența unor importante volume subterane, în zona Dichiu: ”Dichiul (1698 m.) format din calcaruri titonice, munte care ocupă o suprafaţă colosală. Din el iau naştere cele 3 isvoare dela Scropoasa, cari dau 40000 m.3 pe zi, şi el este direct legat cu m-tele Păduchiosul, care de aci este divi­zat…

Mai mult
Bucegi tunele

Sub Bucegi (partea fizică) II

Prin poziția sa centrală și ascendentul său, Peștera Ialomiței a dat tonul începutului dezvoltărilor subterane din Bucegi. Din perspectivă istorică, doar așa-zisa ”Grotă Mihnea” era ușor accesibilă. Dar nici explorările ulterioare nu au ”închis cercul”: ”Peştera se isprăveşte «La Altar» unde sunt stalacti­tele aşezate în aşa fel, în cât îţi dă impresia pe departe a…

Mai mult
Bucegi în subteran

Sub Bucegi (partea fizică) I

Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret: ”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri subterane. Legenda…

Mai mult
George baron Lovendal

Lovendal – Megaliții familiei (II)

O scurtă însemnare aflată în Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu ne relatează o poveste de-a dreptul incredibilă. Protagonist? De data aceasta chiar George baron Løvendal: (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție maximă) ”22 Sept. 1943 10 vulturi au atacat 2 turiști. Ei au fost apărtați cu șevaletul de pictorul George baron Løvendal.…

Mai mult
Vrăjitoare Lego

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (III)

Prima menționare documentară a unui așezământ religios la intrarea în Peștera Ialomiței datează din anul 1752: ”În 1752, octombrie 27, se aminteşte într-un manuscris aflat la Arhivele Naţionale Nr. 127 f. 372 că «un schit da la Peştera Padina Strungii, Dâmboviţa/ Ialomiţa a fost închiriat la Mitropolie de Iacov Ieromonahul»”1. Următoarea însemnare o găsim într-o…

Mai mult
Peștera Ialomiței (carte poștală)

Peștera Ialomiței – Denumiri noi și bizare (II)

În 1893, Ioan G. Babeș amintește o ”tradițiune”1. Însă această ”tradițiune”-legendă nu este tocmai o tradițiune, și nici o legendă în adevăratul sens al cuvântului, ci pretextul romantic pentru a scrie o baladă fantastică. Este vorba de ”Mihnea și baba”, de Dimitrie Bolintineanu (1819-1872): ”În peșterea Carpaților O oarã și mai bine Vezi templul pacinaților…

Mai mult
Bust Iorga (Vălenii de Munte)

Daniel Ruzo – Influența în România

Dacă despre ideile peruanului Daniel Ruzo și vizitele în România unii au scris mult și prost, despre influența sa s-a discutat foarte puțin, spre deloc. Din capul locului trebuie spus că efectul său  pare neînsemnat: la suprafață a rodit mai ales în cadrul unor grupuri de amatori. Din când în când însă, apar indiciile unei…

Mai mult