Bâlciul nălucilor

Mănăstirea Bisericani și iconița sfântă

Ioachim Moruzzi

 

P.-Neamț, D-brie

La câțiva km. depărtare de orașul Piatra-Neamț, dincolo de m-rea Bistrița, se desface spre dreapta un drum, care duce spre cunoscutul sanatoriu Bisericani loc de refugiu și durere, iar uneori și de vindecare pentru mulți năpăstuiți al soartei. Drumul, care urcă cei câțiva kilometri numai în serpentină trece printr’o pădure de stejari seculari.

La intrarea în pădure, în margine de drum, se află Iconița Maicii Domnului, care, datorită atât vechimei cât și locului ce-l ocupă în sufletul credincioșilor, merită să fie cunoscută.

După cum ne spune tradiția, pe la 1350, un pustnic român, care a trăit mai mulți ani în deșertul Iordanului, s’a întors în țară cu mai mulți tovarăși și spre a-și putea continua viața cu regulile aspre ce și le impusese, cu orândueli continui de mânăstire, excepționale – a «neadormiților» – s’au retras în munte, la Bisericanii de astăzi, unde săvârșeau slujba într’o peșteră care se vede și astăzi. Aci s’au apucat de zidit o biserică, care însă din cauza greutăților lucrarea n’a mai putut fi continuată.

Decepționați peste măsură, schivnicii au hotărit să plece la sf. Munte. Dupăce au făcut vr’un km. dela peșteră călugării au auzit prin pădure un glas duios și necunoscut, care i-a întrebat unde pleacă.

– La grădina Maicii Domnului le-a fost răspunsul.

Atunci au auzit:

– «Intorceți-vă înapoi, căci aci este Grădina Maicii Domnului».

Călugării au îngenunchiat și și-au însemnat locul.

Biserica începută de călugări a fost terminată și înfrumusețată de Ștefăniță Vodă, la 1512, după cum ne spune pisania: «Această sfântă biserică ce se prăznuește Buna Vestire, fiind întâiu zidită de Ștefan Vodă sin Bogdan-Vodă, din leat 7020 (1512) și fiind învechită și pornită spre risipire, s’au prefăcut din temelie de isnoavă cu ajutorul și mila lui Dumnezeu, prin osârdia și cheltuiala ctitorilor, în zilele luminatului Domnul nostru Constantin Dimitrie Moruzu Voevoda prin silința și osteneala eromonahului Ioil, egumen de Bisericani: leat 1786 Iun 20». (N. Iorga. «Inscripții din Bisericile României», pagina 42).

Această biserică s’a bucurat de daruri foarte însemnate din partea ctitorului, a lui Petru Rareș, Radu Vodă, Ștefan Tomșa, Moisă Movilă, Miron Barnovschi, Dumitrașcu Buhuș și alții. Ajunsese una din cele mai bogate mânăstiri din țară. Aici a fost și un cuib de cărturari, după cum ne spune pr. Matasă în «Călăuza jud. Neamț» și de aci a plecat vestitul episcop de Buzău, Mitrofan, care a tipărit cărțile mitropoliului Dosofteiu și biblia dela 1688.

Odată cu secularizarea, m-rea Bisericani a decăzut și a fost transformată în penitenciar. Astăzi, în vechile chilii și alte clădiri noui, este instalat sanatoriul Bisericani pentru bolnavii de tuberculoză.

Pe locul unde au auzit glasul sfânt: «Intoarceți-vă înapoi, căci aci este grădina Maicii Domnului» călugării au pus icoana Maicii Domnului.

Timpuri grele au venit și mulți au vrut să mute icoana din locul ei, dar nimeni n’a reușit. Și când au fost timpuri mai critice și de interese s’a opus populația, care, credincioasă, vine dela zeci de km. și îngenuchiază aci, în singurătatea stejarilor seculari, unde la șopotul frunzelor si adierea aerului de munte, omul – chiar și cel necredincios – se simte atras de o putere nevăzută, îngenuchiază fără să vrea, face semnul sf. Cruci și la plecare se simte mai apropiat de Dumnezeu, mai bun, mai ușurat cum spune poporul nostru. Se cunosc adevărate minuni de tămăduire chiar în zilele noastre, săvârșite sub miracolul acestei sf. iconițe, fixată pe un stejar pe coaja căruia ard în permanență lumânări și candele, aduse și întreținute de credincioși.

Icoana n’a putut fi mutată din locu-i, iar la însărcinarea I.P.S. mitropolit Nicodem1 al Moldovei – la intervenția p. s. arhimandrit Ghenade Caraza, starețul m-rei Bistrița – I.P.S. mitropolit, pentru respectul credinței populare cât și a amintirilor din trecut, a numit un călugăr care să deservească atât instituția spitalului Bisericani cât și iconița sfântă, lucru care a mulțumit mult pe credincioși.

Acesta este trecutul «iconiței dela Bisericani», găsit în documentele m-rei Bistrița, despre care încă nu s’a scris și pe care o dăm în clișeul alăturat.

Face și aceasta parte din bogățiile sfinte și religioase ale neamului nostru2.

 

 

Note: 1Nicodim Munteanul, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei (1934-1939), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); 2Ioachim Moruzzi – ”Mănăstirea Bisericani și iconița sfântă”, în ”Universul”, nr. 354/30.12.1938, pg. 2.