J. B.

Ufologul acad. prof. dr. informatician D.D. Farcaș promovează o doctrină a ”gândirii pluraliste”, pe care o exemplifică cu două ilustrații.

Prima este cunoscuta metaforă a elefantului. Pipăit de orbi, fiecare atingând o altă parte anatomică a animalului (de cât îl palmează, să nu-i atingă și_!), este asemuit prin analogii futile cu mereu altceva. În viziunea academicianului Farcaș, din combinația acestui amestec pitoresc de false identificări și ipoteze, în final va reieși adevărul. O aberație convenabilă pentru Domnia Sa și organizația ASFAN-România, pe care cu onor o conduce. Pentru că, deloc întâmplător, asta e metoda lor de lucru!

 

 

În realitate, varianta originală, hinduistă, îl introduce pe prinț, care plasat în punctul privilegiat și cu CTC de la oftalmolog în termen de valabilitate, indică eroarea fiecărui orbete și restabilește firescul elefantin. Habar n-avem dacă dl. Farcaș cunoaște sursa primară sau se bazează, cum îi e felul, pe citate prost redate și greșit atribuite.

Al doilea exemplu se referă la proiecții, rezultând că în funcție de observator și locul observației, fiecare are dreptate. Astfel, un corp presupus solid, capătă o geometrie variabilă. E celebrul gag cu 6 și 9 și întâmplarea face ca perspectiva să aibă o reală însemnătate în observațiile ufologice.

 

 

Însă din nou  acad. prof. dr. informatician Dan Dezideriu Farcaș greșește cu jongleria dintre adevărul relativ (true) și adevărul absolut (truth) – traducându-le prin mai multe adevăruri, de aici extrăgând periculoasa relativitate a adevărului -: matematica cartografică ne învață diferența sensibilă dintre corp și proiecția sa (dacă are vreun glob pământesc de carton prin casă, poate verifica practic). Nu vrem să speculăm în ce fel investighează ei rapoartele OZN, pescuite pe Facebook, dacă și astfel de noțiuni elementare par a le fi străine (desigur, aici vârsta joacă rolul predominant). Și nu speculăm că nu e loc de speculație: nu există investigații ASFAN-România decât prin emisiunile lor TV. La care se adaugă, din când în când, o plimbărikă în care dl. Urzică își scoate concubina* la aer curat și apă dulce. Și pe domnul Fracaș, să nu se înțeleagă greșit.

 

*Într-o antiteză abruptă, remarcăm extraordinara decență și remarcabilul bun-simț al Doamnei Maria-Magdalena Farcaș, soția domnului președinte al ASFAN-România. Aceeași discreție o are soția lui Emil Străinu. Punem toate acestea în contextul unui citat din revista ACMRR-SRI ”Vitralii – Lumini și umbre” (nr. 3/2010, pg. 35-36), despre activitatea unui efemer cadru SRI:

Apropo de analizarea cazurilor. Domnul Chelaru (Mircia – n.n) avea obiceiul de a-şi aduce, din când în când, soţia la serviciu. De regulă, îl chema pe doctorul Simonis să o consulte şi, după ce doctorul pleca, doamna rămânea aşezată în fotoliu. Domnul Chelaru îşi vedea de treabă: chema ofiţeri la analiză, îi muştruluia, le cerea detalii despre surse, despre acţiuni viitoare etc., totul în prezenţa doamnei, care admira, impresionată, exigenţa, puterea, bărbăţia soţului ei”.

 

(va urma)