Matematica filosofiei false și de duzină (II)

Ca orice moșulan care se respectă, Dan D. Farcaș își populează pagina de fbk cu flatulații adânci, numite colocvial poptămășisme. În episodul de azi, o ”măgărie” preluată și distribuită de distinsul ozenist:

Exemplul II. Nu te certa cu măgarii…

Măgarul i-a spus tigrului:

– „Iarba este albastră”.

Tigrul a răspuns:

– „Nu, iarba este verde. ”

Discuția s-a încins, iar cei doi au decis să-l supună arbitrajului, iar pentru aceasta au mers în fața leului, regele junglei.

Deja înainte de a ajunge la luminișul pădurii, unde leul stătea pe tronul său, măgarul a început să strige:

– „Înălțimea Sa, este adevărat că iarba este albastră? ”.

Leul a răspuns:

– „Adevărat, iarba este albastră. ”

Măgarul s-a grăbit și a continuat:

– „Tigrul nu este de acord cu mine și mă contrazice și mă enervează, vă rog să-l pedepsiți. ”

Regele a declarat atunci:

– „Tigrul va fi pedepsit cu 5 ani de tăcere.”

Măgarul a sărit vesel și și-a văzut de drum, mulțumit și repetând:

– „Iarba este albastră”…

Tigrul și-a acceptat pedeapsa, dar înainte l-a întrebat pe leu:

– „Majestatea Voastră, de ce m-ați pedepsit?, la urma urmei, iarba e verde. ”

Leul a răspuns:

– „De fapt, iarba este verde. ”

Tigrul a întrebat:

– „Deci, de ce mă pedepsești? ”.

Leul a răspuns:

– „Asta nu are nimic de-a face cu întrebarea dacă iarba este albastră sau verde. Pedeapsa este pentru că nu este posibil ca o creatură curajoasă și inteligentă ca tine să piardă timpul certându-se cu un măgar, și pe deasupra să vină și să mă deranjeze cu întrebarea asta. ”

Cea mai gravă pierdere de timp este să te cerți cu prostul și fanaticul căruia nu-i pasă de adevăr sau realitate, ci doar de victoria credințelor și iluziilor sale. Nu pierde niciodată timpul cu argumente care nu au sens… Există oameni care, oricâte dovezi și dovezi le-am prezenta, nu sunt în capacitatea de a înțelege, iar alții sunt orbiți de ego, ură și resentimente, iar tot ce vor este să aibă dreptate chiar dacă nu au.

Când ignoranța țipă, inteligența tace. Pacea și liniștea ta valorează mai mult…

Comentarii

Oameni cu moralitate discutabilă și lectura-n pioneze simt nevoia să se validieze prin maxime semifilosofice. Este și cazul de față, deși probabil Dan Farcaș a vrut să dea o ”adresată”. Problema e că viața i-a demonstrat că nu e nici leu, nici tigru. Îi rămână să ragă.

Textul, lispit de originalitate, este o traducere (aici și aici). Construiește ideea că argumentația este inutilă. Suntem de acord: tigrul trebuia să-i dea o ghiară-n meclă măgărușului fixist și tărășenia se îngheia cu 1-0 pentru adevăr.

Ceea ce ignoră fabula este urmarea: încredințat de leu de propria-i dreptate, încurajat și validat la nivel maxim, măgarul va umple pădurea cu revelația sa. De voie de nevoie, va fi crezut; doar are certificat de conformitate dat de stăpânul fiarelor.

Și în aceste două ultime fraze avem povestea vieții lui Mister Farcaș, Dl Măgar. Autoritatea lui ufologică este clădită exclusiv pe principiul ierbii albastre. Ce diferență este între iarba albastră și femeia care intră virgină în mare și iese lăuză a doua zi (”caz” relatat de Farcaș în cărțile sale și ”documentat” de ASFAN-R)? Și multe, multe, multe altele.

Avem aici visul umed al oricărui tirliplici mitoman. Să i se dea dezlegare și verde ca să smintească tot ce are în jur, iar cei ce încearcă să-i pună stop să fie pedepsiți.

Avem aici și metoda care l-a făcut celebru: preluări, traduceri, compilări. Zero originalitate, zero contribuție proprie. Doar hărnicia și consecvența-n furt (a luat poza odată cu textul).