Bâlciul nălucilor

Pucioșii Verginicăi. Nu ne propunem să abordăm în detaliu erezia Noului Ierusalim de la Pucioasa; au făcut-o alții1 înaintea noastră și n-am putea-o face mai bine. Pe scurt, începând din 1955, Virginia Tudorache (zisă Verginica; †1980) a fost aleasă ”proorociță” (”a șasea trâmbiță din Apocalipsă”) și de atunci dicteurile nu mai contenesc (cu toate că ”trâmbițele” s-au reîmprospătat generațional, dumnezeul lor e tare plictisit în cerurile lui). Între timp s-a strâns o importantă cantitate de maculatură (prinsă sub titulatura blasfemiatoare ”Cuvântul lui Dumnezeu”), s-a fondat  o organizație și un așezământ de tip ”fermă”.

Rămân numeroase aspecte nelămurite: dedesubturile implicării Î.P.S. Irineu Pop Bistrițeanul, principalul ierarh susținător (cu multiple acțiuni în subteranele B.O.R.) și cel care a binecuvântat așezământul, componenta politică (susținerea regelui Mihai și a președintelui Traian Băsescu) și mobilul real al repetatelor încercări (unele reușite!) de a atrage personalități din elita culturală și politică a țării.

Indicând ”mâna uneori prea lungă a unor instituții specializate în organizarea dezordinii, ce acționează și prin intermediul unei biserici «surori»2, regretatul Eugen Celan oferă o cheie de interpretare, din păcate mult prea abruptă și complet lipsită de probatoriu. Conform lui:

Întreaga acțiune (de răspândire a ortodoxismului moscovit de rit vechi – n.n.)  este însă subtil organizată, prin finanțarea unor nuclee de personaje dubioase, convertite sau șantajate, care le-au căzut în plasă. Să amintim aici cazul «Noului Ierusalim» de la Pucioasa, în care teologia ortodoxismului rusesc apare ca o evidentă prelungire a doctrinei panslavismului ortodox, agrementat cu idei protocroniste3.

Și totuși, să nu uităm combinațiile interreligios-ecumenice din proximitate, cu acele dubioase construcții butaforice și legăturile și mai dubiose dintre religie, marea finanță și seriviciile de informații (un sandviș numit Banca Internațională a Religiilor).

Obsesia consolidată a pucioșilor cu ”un alt Cuvânt al lui Dumnezeu, un Cuvânt nou, care îl completează pe cel recunoscut dintotdeauna şi pretutindeni şi de toţi cu numele de Sfânta Scriptură4 nu este singulară în România.

Cei din Noul Ierusalim de la Pucioasa par să-și asume paternitatea ideilor directoare ale apocrifului lui Sundar Singh (1995), dar făcând trimitere la o altă origine și sub o formă diferită:

Multe cuvinte luate de securitatea politică a vremii se găsesc astăzi circulând sub altă identitate. Când ai material, de ce n-ai face-o? Iată şi noi facem tot aşa, dar vorbim oamenilor de lângă rădăcina izvorului de profeţie al Noului Ierusalim în România. Noi am găsit Pomul din care sunt luate aceste roade.

Aşa zisa lucrare a indianului Sundhar Singh am găsit-o vestită de Dumnezeu în mijlocul acestui Izvor. Oamenii au schimbat multe cuvinte şi le-au dat mai departe sub altă identitate. Nu ştim, este posibil ca Dumnezeu să mai fi transmis şi în alt loc, dar Cuvântul acesta este coborât din cer în cadrul acestui izvor5.

Actualul medium este Mihaela Tărcuţă (zisă lelița Mihaela; trâmbiță de generația a III-a). ”Mesajele” primite de ea conturează o rătăcire integrată, articulată pe toate palierele:

      • Primul pământ = România:

primul petecuț de uscat ivit din ape a fost pământul român, vârful pământului, creștetul pământului, întâia născută din ape această țară6.

Un prieten se întreba ironic dacă România a ieșit de sub ape în granițele actuale sau cele ale României Mari;

      • Adam, primul român:

dacă l-am făcut pe om din acest bulgăre de taină, l-am numit încă de pe atunci român pe omul cel întâi zidit7,

”toți oamenii de pe pământ sunt români, căci toți vin din Adam, omul cel zidit din pământ român”8;

      • Diaspora românească din Ceruri:

sunt mari românii din cer, și toți sfinții cerului sunt români9,

Eu, Fiul lui Dumnezeu Tatăl, și Eu sunt român10,

Ioan Botezătorul (…) și el este român11;

      • Limba noastră-i o comoară, de prin ceruri scoborâtă:

Iisus Hristos grăiește românește12;

      • Chiar și viitorul sună românește:

Se luptă diavolul cu toate forțele răului și dă să stârpească de pe pământ numele de creștin al fiilor lui Dumnezeu, dar va rămâne numele de român și va răsuna în trâmbițe cerești acest nume, și se va face român tot omul care va lua din cuvântul lui Dumnezeu de pe această vatră, vatra neamului român, că mulți se vor naște de sus din cuvântul lui Dumnezeu, din cuvântul acesta, căci Iisus Hristos grăiește românește și S-a făcut român, și vor avea nume nou cei ce se vor închina Lui în vremea care vine, iar noi, sfinții Săi, vom împlini lucrările Domnului, precum este scris13.

Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa oferă o lectură schimbătoare și schimbată (în timp s-a intervenit asupra textului vizibil, grosolan, ceea ce ridică semne de întrebare asupra conformității și integralității față de conținutul original). Extensiile sociale ale falangei de la Glodeni (Pucioasa) sunt departe de a fi fost cartate corespunzător. Tocmai de aceea, cronologia și impactul social real al ”profețiilor” de acolo este greu de cuantificat.

 

Note: 2Eugen Celan – ”Sfidările parapsihologie”, Ed. Samizdat, București, f.a., pg. 95; 3Ibidem, pg. 114; 4Estera Anca Margareta – ”Texte falsificate: Anul 1994 (7 iulie) – mesaj «primit» prin leliţa Mihaela”, pe nip-noulierusalimdelapucioasa.blogspot.com, 16.01.2012; 5*** – ”Înaintea Cuvântului” (Prefaţa cărţii ”Cuvântul lui Dumnezeu”; 1995); 6-11Cuvântul lui Dumnezeu la Praznicul Bobotezei” (leliţa Mihaela, 19.01.2019); 12,13Cuvântul lui Dumnezeu la sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul” (leliţa Mihaela, 2.08.2017).