Bâlciul nălucilor

Recursul la metodă. Sursele citate indică apăsat legătura dintre Athos și titulatura de ”Grădina Maicii Domnului”, atestată istoric și de notorietate în spațiul ortodox. Însă vedem producându-se treptat o transformare:

      • Cu toate că inițial redă corect dialogul: ”– Întoarceţi-vă înapoi, … căci şi aici (s.n.) este Grădina mea!”, Ioan Moța (1935) introduce în ”Predică”1 variații: ”sfânta mănăstire a Moldovei (Bisericani – n.n.), despre care Maica Domnului a spus că e «Grădina»  ei” și ”noua Grădină a Maicii Domnului, dela Mănăstirea Bistriţa”;
      • Moruzzi (1938): ”Intorceți-vă înapoi, căci aci este Grădina Maicii Domnului2.
      • Preot Gh. C. Diaconu din Bobohalma: ”Intoarceţi-vă înapoi, că aicea este grădina mea3;
      • Contemporan: ”Rămâneţi pe loc, că şi aici este grădina mea!4.

De la ”și aici este”, cu accent pe ”și” se trece la ”aici este” și de la un multiplu se marchează o singularitate. De la o grădină la grădina e cale lungă și bătătorită, prin eroare sau minciună, cu sau fără intenție, prea puțin important.

Moța lasă să se întrevadă o linie de argumentație suplimentară: la ce trimite exact titulatura? La spațiul restrâns al mănăstirii Bisericani? La voievodatul Moldovei? Se poate racorda un eveniment de sec. XIV la o entitate statală care nu exista nici măcar în proiect (România), așa cum au făcut, cu o dubioasă larghete, catolicii?

Povestea cu Sfântul Nicodim de la Tismana este indicată în original de Ion Ionașcu, pe atunci student teolog și secretar general de redacție la revista sibiană ”Gândirea”. Este haios că tocmai tradiționaliștii de la ”Gândirea” habar n-aveau de ”tradiționala” minune de la Bisericani,  care doar circulată nu era.

Poate că documentariștii de la Vatican au avut totuși în vedere această referință cu un pronunțat caracter local. Însă în România anii ʼ90, ”Grădina Maicii Domnului” era amintită într-un context mult diferit, la care de altfel și Ion Ionașcu face referire: profeții redactate în cheie spiritistă și puse în cârca unui evanghelist indian din perioada interbelică, Sundar Singh. Cum-necum, ele erau la modă într-o perioadă în care de Minunea de la Bisericani auziseră prea puțini. Asta ca să nu zicem direct că nu auzise (mai) nimeni!

 

Note: 1Ioan Moța – ”Predică despre Închinarea la Maica Domnului”, în ”Oastea Domnului”, nr. 32/ 4.08.1935, pg. 2; 2Ioachim Moruzzi – ”Mănăstirea Bisericani și iconița sfântă”, în ”Universul”, nr. 354/ 30.12.1938, pg. 2; 3Gh. C. Diaconu – ”Fecioara Maria în Ortodoxia românească”, în ”Telegraful Român” (Sibiu), nr. 37/ 12.09.1943, pg. 2; 4*** – ”Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Bisericani”, pe doxologia.ro.