Bâlciul nălucilor

Recursul la metodă. Ce e de remarcat? Întâi că ambele surse indică apăsat legătura dintre Athos și titulatura de ”Grădina Maicii Domnului”, atestată istoric și de notorietate în spațiul ortodox.

Apoi formularea ”și aici este”. Cu accent pe ”și”. De la ”o grădină” la ”grădina” e cale lungă și bătătorită de minciuna tuturor celor care uită sau ignoră intenționat acest ”și” problematic. Nu dorim să aducem în discuție caracterul unor persoane care să pretează să răstălmăcească cuvintele rostite de Sfânta Fecioară. Dar probabil sunt chiar mai jos decât cei mai de jos oameni de pe pământul ăsta larg.

Povestea cu Sfântul Nicodim de la Tismana este indicată în original de Ion Ionașcu, pe atunci student teolog și secretar general de redacție la revista sibiană ”Gândirea”. Este haios că tocmai tradiționaliștii de la ”Gândirea” habar n-aveau de ”tradiționala” minune de la Bisericani,  care doar circulată nu era.

Poate că documentariștii de la Vatican au avut totuși în vedere această referință cu un pronunțat caracter local. Însă în România anii ʼ90, ”Grădina Maicii Domnului” era amintită într-un context mult diferit, la care de altfel și Ion Ionașcu face referire: profeții redactate în cheie spiritistă și puse în cârca unui evanghelist indian din perioada interbelică, Sundar Singh. Cum-necum, ele erau la modă într-o perioadă în care de minunea de la Bisericani auziseră prea puțini. Asta ca să nu zicem direct că nu auzise (mai) nimeni!