Bâlciul nălucilor

Rolul formativ și destructiv al poveștii. Biblia ne spune că ”La început a fost Cuvântul” (Evenghelia după Ioan 1:1). Prin extensie, noi credem că povestitul stă, în zorii istoriei, la baza formării comunității umane, pe care o încheagă, o structurează și o individualizează.

Văzută la început ca simplă relatare, povestea a transmis experiențe și abilități care au crescut capacitatea de supraviețuire și adaptare comună. Ulterior, pe măsură ce s-a rafinat ca formă și conținut, a modelat credințe și valori culturale.

Însă rolul social indiscutabil de liant comunitar atemporal al poveștii poate fi considerat și o vulnerabilitate. Până la urmă ea este un vector (un purtător), codând și optimizând pentru retransmitere un set de informații. Cibernetica ne învață că intrările viciate vor genera ieșiri viciate (GIGO – „Garbage In, Garbage Out„). Iar povestea ar avea aici rolul de a masca conținutul nociv, făcând-l atractiv și ușor de împrăștiat.

În ”Scrisoarea 180” (ciornă neexpediată, datată 1956), J.R.R. Tolkien explică simbioza și interdependența dintre limbă și mitologia tradițională codată prin intermediul ei. Limbile artificiale sunt ”mult mai moarte decât limbile străvechi nefolosite” (cu trimitere explicită la Esperando),  deoarece nu au legende care să le susțină.

Aici trebuie căutată reziliența narațiunii nu tocmai solide a ”profețiilor” lui Sundar Singh – livrate prin intermediul mitologiei urbane, al poveștilor care încep cu ”se zice că…”.

 

 

Culturnici ușor de dus de nas. Plasându-ne pe terenul speculațiilor, credem că Afacerea ”Meditația Transcedentală” (MT) a reprezentat un adevărat declanșator al unor înrâuriri nefaste. Într-adevăr, este de mirare cum o mulțime de nume grele și oameni fini au căzut în plasa întinsă inabil de Nicolae Stoian, un personaj banal care promova fantasmagorii lipsite de orice substanță.

În acei ani ʼ80 Gregorian Bivolaru a înțeles ce ușor este să-i duci de nas pe intelectualii mic-burghezi, plictisiți de o viață ternă și într-o permanentă căutare de excituri exotice. Și cât de importantă este alegerea momentului:

Ei, cum MT, începuseră să pătrundă în România în 1977, după cutremur. Profitând de greutăţile de după cutremur, societatea asta a MT, care caută să pătrundă tocmai în contextul unor asemenea nenorociri, atunci a pătruns1 (Ion Ciofu, fost cercetător ISPP).

Fără lecțiile învățate de pe urma transcendenților, poate că MISA nici n-ar fi existat, iar fosta tânără speranță a yogismului autohton s-ar fi ratat predând după 1990 contorsionisme  în sala de sport a unei școli de cartier. Așa, cu MT și-a făcut omul nostru din Tărtășești propria Școală…

Notă: 1Andrei Popa – Meditația Transcendentală, afacere de partid, pe historia.ro.