Tuneluri

În perioada interbelică a existat o stranie afacere legată de vasta rețea de tuneluri din zona orașului Satu-Mare.

În 1934, un bătrân zidar sătmărean, Rudolf Marosi, afirmă existența unei vechi rețele de tuneluri, cu o ramificație care ar trece granița în Cehoslovacia (actual teritoriu ucrainian), cerând statului sume mari pentru a-i dezvălui gurile și traseul. La început n-a primit nicio atenție și cu atât mai puțin bani; ulterior s-a pricopsit cu ancheta militară a comandamentului local, la cererea armatei. Presa informează asupra unor progrese ale cercetărilor, apoi totul este lăsat în coadă de pește.

 

În galerie:

      1. *** – ”Un tunel care leagă Satu-Mare cu Cehoslovacia”, în ”Patria”, nr. 209/ 13.09.1934, pg. 4;
      2. *** – ”Un tunel care leagă Satu-Mare cu Cehoslovacia”, în ”Curentul”, nr. 2378/ 16.09.1934, pg. 3
      3. *** – ”Tunelul dela Ardud”, în ”Patria”, nr. 226/ 3.10.1934, pg. 4
      4. Nicolae V. Ilieșiu – ”Există un tunel între satu-Mare și Cehoslovacia?”, în ”Curentul”, nr. 2479/ 28.12.1934, pg. 1;
      5. *** – ”Legenda tunelului subteran între România și Cehoslovacia”, în ”Patria”, nr. 298/ 29.12.1934, pg. 3.

 

Un tunel care leagă Satu-Mare cu Cehoslovacia

Senzaționala mărturisire a unui locuitor din Satu-Mare

Satu-Mare, 12. – Opinia publică din Satu-Mare discută cu vie aprindere recenta declarație făcută de un locuitor al orașului, care a arătat că știe despre existența unui tunel ce ar trece pe sub oraș, în Cehoslovacia. El pretinde dela Ministerul apărării Naționale suma de 200.000 lei pentru a arăta locul unde se intră în tunel.

Sesizat de aceste afirmațiuni, Ministerul armatei a dispus facerea de cercetări. Cu acestea a fost însărcinat comandantul garnizoanei. Până acum nu se cunoaște existența unui tunel care ar trece în Cehoslovacia, dar se știe de un altul, care trece pe sub Someș având o deschizătură la Satu-Mare, alta la cetatea din Ardud, de unde continuă apoi pe sub orașul Carei, la Tășnad având o deschizătură în biserica reformată din acel oraș. Sunt serioase indicii, că acest tunel ar avea legătură cu o fortăreață din Arad. Cercetările în această direcție vor începe săptămâna viitoare, rezultatul lor fiind așteptat cu vie curiozitate de opinia publică”.

 

Tunelul dela Ardud

O ofertă interesantă a zidarului Rudolf Maroși din Satu-Mare

Satu-Mare, 2- După cum am arătat nu de mult, zidarul Rudolf Marosi a înaintat încă în cursul lunei trecute primăriei orașului Satu-Mare oferta, că el va arăta intrarea și ieșirea tunelului, ce ar există între Ardud și Mediaș, care trece pe sub acest oraș, în schimbul sumei de 300.000 lei. Oferta lui însă n’a fost luată în considerare. Zilele trecute apoi Marosi a anunțat, că de descoperirea lui se interesează chiar și ministerul de răsboiu.

El declară, că a parcurs câțiva chilometri ai tunelului, înălțimea și lățimea căruia e de trei metri. E clădit din piatră, în stare cât se poate de bună.

Cu toată senzația produsă de declarațiile lui Marosi, lumea nu le ia în serios. Sărmanul zidar și-a pus acum toată încrederea in ministerul de războiu”.

 

Există un tunel între Satu-Mare și Cehoslovacia?

Noui amănunte. Ce declară zidarul Maroși

Satu-Mare, 26. – Întrʼun număr trecut al ziarului nostru ne-am ocupat despre tunelul și subteranele ce ar exista în orașul nostru. După afirmațiile unora, subteranele s’ar prelungi pe sub albia Someșului, unind Satu-Mare cu alte ținuturi și târguri din apropiere. Se spunea că un tunel, de dimensiuni uriașe, construit cu multe sute de ani înainte, considerat ca artera principală a subteranelor, trecând pe sub orașul Satu-Mare, ajunge până în Cehoslovacia, unde are a doua deschidere.

A produs mare senzație faptul că un bătrân zidar, cu numele Maroși, s’a oferit organelor militare (care cercetează dacă într’adevăr există aceste subterane) să deslege misterul și în schimbul unei sume de bani să arate deschizătura principală din Satu-Mare care duce la Arded și de acolo ocolește spre Cehoslovacia.

O comisie compusă din organele militare a început cercetări la fața locului, culegând foarte multe date. S’a deplasat deasemenea și în alte centre din jurul orașului nostru pentru a verifica dacă într’adevăr sunt urme din aceste subterane și în alte părți.

S’au găsit urmele subteranelor

S’au găsit interesante urme prin satele si localitățile din jur. După felul zidului și al construcției se deduce că sunt foarte vechi. Blocuri uriașe de piatră stau la temelia lor. Se crede că în aceste locuri ascunse și apărate cu ziduri masive și puternice, făcute odată cu cele dintâi cetăți de prin aceste locuri, se refugiau în caz de pericol, locuitorii cetății. Aceste subterane, care neîndoelnic că erau și locul de refugiu și apărare al locuitorilor, sunt prevăzute cu mai multe ieșiri. Și interiorul se prezintă sub forma unui adevărat labirint. În unele locuri, în urma acțiunii timpului, s’au surpat zidurile, făcând imposibilă intrarea. În alte părți s’au păstrat intacte. Desigur pentru descoperirea întregutul tunel, cu toate subteranele lui secundare, este nevoie în primul rând de mijloace de muncă și apoi de însemnate cheltueli.

În unele târguri din apropiere, s’au găsit subterane destul de lungi, în perfectă stare, de o adâncime considerabilă, cu ziduri foarte groase. Cele mai multe din aceste tuneluri sunt cunoscute de populația locală, ca datând din timpuri imemorabile. Locutorii cred că ele nu continuă în altă direcție, fiind locale.

Ce declară zidarul Maroși

Zidarul Maroși – spune el – păstrează și astăzi secretul intrării în așa numitul tunel «România-Cehoslovacia». Luat sub cercetare de autoritățile militare și civile, el continuă să păstreze cea mai dârză muțenie. Refuză să dea orice lămurire, refuză să se deplaseze la locul de lângă țărmul râului Someș, pentru a indica locul de deschidere al fantasticului tunel, de care astăzi se leagă atâtea legende. La ultima cercetare a declarat că nu spune nimic până când Statul nu-i acordă suma cerută: 200.000 lei.

Zidarul Maroși afirmă și astăzi că este singurul care poate să dea îndrumări pentru descoperirea tunelului. Deasemenea mai spune că el cunoaște chiar o parte din interiorul acestui legendar tunel.

Într’o convorbire pe care informatorul nostru a avut-o cu zidarul Maroși, acesta a spus că pretinde cele două sute mii lei pentru a arăta intrarea în tunelul principal, prin care, spune el, «am rătăcit ceasuri întregi deabea știind să mă reîntorc de unde am plecat». Deasemenea a afirmat că tunelul merge în spre Nord, deci in spre Cehoslovacia.

Nicolae V. Ilieșiu”.

 

– Legenda tunelului subteran între România și Cehoslovacia a ajuns cu ocazia sărbătorilor din nou în actualitatea presei. Ziarele enunță că intrarea în acest tunel este cunoscută numai de un singur om care trăește la Satu-Mare și care cere pentru secretul său 200.000 lei. Tunelul după spusele deținătorul acestui mister pornește dela Satu-Mare”.

***

 

Suita de articole prezentate în facsimil și transcriere ne luminează asupra originii și dinamicii legendelor urbane. Prima observație: conținutul lor plin de ambiguități și redundant provenea de la corespondenți. Gazetele din Sibiu (Patria) și București (Curentul) nu aveau cum și nici n-au verificat direct, la fața locului, informația.

O serie de tuneluri sunt introduse prin clasicul ”se știe”, lăsând la interpretarea fiecăruia dacă este vorba de realități palpabile sau povești spuse din generație în generație la gura sobei. Tendința actuală de a uni într-o ”rețea” imaginară elemente reale, dispersate pe o largă arie geografică exista și în presa de atunci. Cu toate că ”locutorii cred că ele nu continuă în altă direcție, fiind locale”.

 Implicarea Ministerului Apărării Naționale se justifică printr-o acțiune din epocă (exploatarea subteranelor urbane în vederea transformării lor în adăposturi de apărare civilă), dar și prin pericolul contrabandei și a infiltrării unor elemente ostile pe această rută. Desigur, ulterior situația s-a distilat în Teorie a conspirației. De reținut că nimeni n-a încercat să obțină documentele acelei comisii, devenite azi fonduri de arhivă istorică.

 Nu în ultimul rând, sare în ochi practica de a ațâța fantezia publicului cu subiecte senzaționale, lăsate ulterior în suspensie. N-am reușit să identificăm vreo revenire sau vreo clarificare ulterioară. Era Rudolf Marosi un escroc bătrân sau deținătorul unei taine cu care voia să-și cumpere confortul bătrâneților? S-ar putea să nu aflăm niciodată!