Introducerea îi aparține bucegistului Mihai Haret:
”Mulţi îşi închipue, că cunosc Bucegii dacă au vizitat impunătoarea Peşteră a Ialomiţei, vârful Omu, alte câteva vârfuri şi văi din abrupt, etc. Este o simplă iluzie aceasta, căci Bucegii conţin încă numeroase şi pasionante mistere, mai multe grote cunoscute, altele necunoscute şi cel puţin două râuri subterane. Legenda vorbeşte de unul din ele”1.
Se spune că ”Tonul face muzica!”, iar tonul acesta, incitant și ambiguu, nu va mai fi părăsit niciodată:
”Ideea că sub pământ, în general, şi sub munţi în particular, s-ar afla un imperiu subteran există din «illo tempore»”2, scria D.C. Brăneanu. Și mai adăuga: ”Mergând pe această idee, consider că este cazul de a fi prezentate câteva peşteri existente în Bucegi, care ar putea foarte bine să fie guri, bineînţeles astăzi astupate, de comunicare cu exteriorul a unor spaţii subterane izolate sau legate între ele prin culoare”3.
Prezența calcarelor în masivul Bucegi a generat un bogat relief carstic – peșteri, grote și avene. Scoasă de sub aripa protectoare a speologilor, existența acestor dezvoltări subterane bucegiste a fost pusă în slujba demonstrării existenței ”imperiului subteran”, sau măcar a unui imemorial ”depozit inițiatic” (noțiuni care se întrepătrund și se confundă; esoteriștii de Dâmbovița nu se încurcă în detalii nesemnificative).
În cele ce urmează, vom parcurge proiecțiile fizice ale logicii lui ”ar putea foarte bine fi”.
Note: 1Mihai Haret – ”Munții cu lacuri și peșteri”, în ”Enciclopedia turistică românească”, vol. VII/ 1940, pg. 51; 2Dan Corneliu Brăneanu – ”Bucegiul subteran (I)”, în ”Magazin”, 5.07.2008, pg. 5; 3Dan Corneliu Brăneanu – ”Bucegiul subteran (II)”, în ”Magazin”, 12.07.2008, pg. 5.
-
11.08.2019
-
11.08.2019
-
11.08.2019
-
11.08.2019
-
11.08.2019
-
13.08.2019
-
14.08.2019
-
14.08.2019