Vizualizări: 52 Nicolae Densușianu este un autor des invocat, dar rar citit. Ne-am convins de asta văzând ce-i pun în cârcă (adeseori în fals) și admiratorii, și detractorii. De exemplu, junele Daniel Guță (licențiat în Jurnalism) crede că Densușianu amintește în ”Dacia preistorică” Sfinxul din Bucegi1. Ba chiar insistă în această direcție2, complet străină de…
Vizualizări: 56 În Almanahul turistic 1976, Emilian Cristea revine cu un alt articol tematic: ”Cine a «lucrat» aici, omul sau natura?”1: Nu știm dacă interogația din titlu este doar un artificiu editorial. Însă nouă ne lasă impresia acelui echivoc de care aminteam și în episodul precedent. Mai ales că el este întărit de astfel de…
Vizualizări: 56 Emilian Cristea (1915-1982), maestru emerit al sportului, a devenit o legendă încă din timpul vieții. Ce-i drept, o legendă fabricată cu aportul direct al aparatului de propagandă comunist: ce era Justin Capră pentru mecano-tehnică, era Cristea pentru alpinism. Și cu asta am spus tot ce era de spus. Nu știm dacă aplecarea sa…
Vizualizări: 54 Aflați într-o fază de infantilism tardiv, anumiți oameni nu își asumă ideile proprii, ci le prezintă ca extrase din mesaje încriptate, descoperite și descifrate (doar) de ei. Deși pretind cunoștințe avansate de lingvistică, semiotică și criptografie, acești nefericiți nu cunosc nici măcar ABC-ul meseriei. Lor le corespunde termenul de ”criptomani”, inventat de noi…
Vizualizări: 51 În galeria megalitologilor români, sculptorul Constantin Iordache este pe nedrept uitat. Uitat sau poate mai degrabă trecut sub tăcere, din pricina acelei urme de bun-simț, rămasă stingheră în vreun ungher al conștiinței. Fire de artist, Iordache nu era rezonabil în ipotezele sale de un fantastic absolut. Construind himere, își suplinea lipsa de argumente…
Vizualizări: 57 ”Jurnal”-ul lui Geo Bogza (1908-1993), ”de copilărie şi adolescentă”, a apărut ințial în revista România literară (fragmente serializate), apoi a fost publicat în volum1 (1987). Să călătorim în timp alături de Bogza: (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluția maximă) ”Joi 5 August [1926] O zi mai senină, pornim să ne…
Vizualizări: 70 Chimistul Nikolai Feodosievic Jirov (1903-1970), prezentat adesea sub titulatura gratuită de ”om de știință” sau ”savant”, poate fi considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul atlantoloigiei sovietice ca știință. Sau ca ”știință”, dacă ne este permis. Cu o bogată publicistică de sinteză, numele său apare atât în periodicele din U.R.S.S., cât – fapt curios –…
Vizualizări: 67 Daniel Ruzo. O simplă căutare pe internet vă va returna un rezultat ciudat: Ruzo este mai cunoscut (popular) în România decât în tot restul lumii luată la un loc. Ca fapt divers, distanța aeriană dintre București și Lima (Peru) însumează 11980 km. Oricărui om sănătos la cap situația i-ar naște niște întrebări pe…
Vizualizări: 71 Tratatul ”Dacia preistorică” (N. Densușianu; 1913) reprezintă piatra unghiulară a conceptului de ”sculpturi megalitice din Carpații României”. În primul rând introduce în circulație sintagma. În al doilea rând, livrează surse autohtone de primă mână, majoritatea provenite din răspunsurile la Chestionarele sale (1893 și 1895). În al treilea rând, elaborează primele teorii articulate referitoare…
Vizualizări: 70 După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei România Pitorească (an I, nr. 3): (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție mărită) Pe coperta II (interioară) găsim…