Bucegi axe

Bucegi – Axe, aliniamente, chestii, socoteli (III)

Vizualizări: 121 În elaborarea teoriilor1 sale, ing. Ilie Susai a folosit metoda topografică: măsurători de teren (aici a făcut chiar muncă de pionierat!), analiza și corelarea datelor:  ”Luând ca bază principiul fundamental al teoriei probabilităţilor, putem ajunge la concluzia că este puţin probabilă crearea întâmplătoare, pe două arii restrânse, numai a unor stânci zoomorfe comune…

Stânca din mijloc prezintă un semi-profil uman

”Omu(l)” din Bucegi – origini, lumini și umbre (I)

Vizualizări: 254 Originea denumirii celui mai înalt vârf al masivului Bucegi este învăluită în mister. Sursele, mai vechi sau mai noi, sunt aparent contradictorii. În 1893, Ioan G. Babeș oferă o explicație ”vizuală”: ”Vîrful cel maĭ înalt al Buceciuluĭ este Omul, numit ast-fel pentru asemĕnarea luĭ cu chipul omuluĭ, după cum se vede din fotografia…

Oborul Jidovilor (Foto: P. Rădulescu)

Oborul Jidovilor – O incintă megalitică? (II)

Vizualizări: 180 În articolul ”Oborul Jidovilor”1, echipa de teren a revistei ”Lumea misterelor” (surprinzător, exista și așa ceva!) consemnează două surse locale. (click pe imagini pentru a le vizualiza la rezoluție maximă) Profesorul de istorie-filozofie Nicoloe Simionescu (a nu se confunda cu medicul academician): ”Şi pentru că orice legendă are în ea un crâmpei de…

Moșul Porțile de Fier

Moșul și Babele de la Porțile de Fier (III)

Vizualizări: 160 În 29 ianuarie 1898, Alexandru Vlahuță adresează un memoriu lui Spiru Haret (ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice), cerând finanțare pentru o călătorie de studii prin țară. Apoi, în 5 martie, publică un apel (în Gazeta Săteanului) către învățători, cerând informații pentru alcătuirea unei lucrări. Volumul preconizat purta numele ”Geografia pitorească a României”.…