Bâlciul nălucilor

Visuri de grandoare. Comentatorii aprocrifului lui Sundar Singh îl acuză pe Gregorian Bivolaru că ar fi modificat substanțial o scriere preexistentă, acordându-i un fel de paternitate subînțeleasă. Nu suntem de acord cu această afirmație și arătăm că ea nu este sprijinită prin nimic. Din contră, credem că intervențiile acestuia au fost minime, adesea la nivel de frazeologie (în acest sens există dovezi). Pur și simplu, el a intuit valoarea de piață a textului, l-a adoptat și l-a vectorizat.

Bivolaru a văzut în apocrifa lui Sundar Singh un potențial de exploatat. Iar pe măsură ce Casa Poporului a început să prindă volum și formă, i-a fost livrat un argument neașteptat în susținerea acestor ”profeții”. Fără susținerea materială a edificiului comunist, narațiunea spiritistă nu ar fi avut niciodată forța necesară de a se transforma în mit fondator.

Nu suntem de acord nici cu exagerarea  potrivit căreia ”Gregorian Bivolaru visa ca va conduce lumea din Casa Poporului!1. Articolul de can-can extrage un fragment din publicația ”Yoga Journal” (1993), care nu susține cu nimic titlul senzaționalist:

În prelegerile sale, Bivolaru prezice adesea un viitor glorios pentru spiritualitate în România. Procedând astfel, el face ecou profețiilor făcute la începutul acestui secol de Sundar Singh, un profesor spiritual din Punjab care a trăit între 1889 și 1933. (…)

Conform interpretării date de MISA acestei profeții, gigantul palat al lui Ceaușescu – cea mai mare structură civilă din lume – va fi nucleul viitorului centru divin suprem. Flancând palatul din centrul Bucureștiului sunt proiecte gigantice de locuințe care erau aproape terminate când a fost executat Ceaușescu2.

În realitate, Bivolaru nu a inventat roata. A știut să aleagă o poveste bună:  România va fi în viitor ca un câmp de maci și românii vor rafina heroina spirituală pe care întregul glob și-o va băga în vene. A plasat-o la momentul potrivit, a întărit-o de câte ori a avut ocazia și a perseverat. Nu este vina lui că societatea românească este atât de permeabilă la povești și influențe nefaste.

Deși impresia e alta, profețiile nu sunt rare. Sunt mulți închipuiți care-și arogă clarvederea viitorului și personal, la cererea lui Dan Corneliu Brăneanu, am triat zeci de astfel de ”paranormali” vizionari. Nici o predicție de grup nu s-a dovedit veritabilă, nici una nu a depășit statistic pragul de coincidență, nici măcar una nu a devenit societal relevantă și toate au căzut în uitare.

Sunt două tipuri de profeții care sunt scoase la înaintare: cele referențiate (cu o trasabilitate verificabilă până la un punct) și cele referențiabile (care sunt convenabil atribuite unei persoane de prestigiu). Însă ambele au un element comun: corespund unei agende. Timpul macină amintirea, iar dacă ceva este scos de la naftalină, promovat și multiplicat, există un interes pentru asta.

Profeția cuprinde un mesaj și în eventualitatea în care el este primit de undeva, de oriunde, alterarea începe chiar cu receptorul inițial al profeției. Urmează alterări succesive pe lanțul de transmisie, unele involuntare, altele operate cu intenție. Bună sau rea.

La destinatar (să-i spunem convențional public) ajunge doar ce convine cuiva și în forma care convine cuiva. Orice om cu mintea limpede, prevenit, ar trebui să fie circumspect. Dar asta nu se întâmplă mai niciodată.

 

Note: 1*** – ”Gregorian Bivolaru visa că va conduce lumea din Casa Poporului! Palatul lui Ceaușescu ar fi devenit Centrul Spiritual al Planetei”, pe wowbiz.ro, f.d.a; 2David Osborn – ”Yoga in Romania”, în ”Yoga Journal” nr. 9/mar.-apr. 1993, pg. 23.