Muntele Mic, jud. CS
Tradiţia ridicării de cruci pe vârfuri de munte (de la simple troiţe la construcţii monumentale) nu este străină poporului român. Din păcate, ateismul regimurilor comuniste şi asimilarea acestor construcţii fenomenului legionar au stopat pentru un timp ridicarea de noi cruci, multe dintre cele deja existente căzând în paragină sau fiind distruse cu bună ştiinţă.
Ridicată în 1936 ca un ”Monument al eroilor bănăţeni din războiul pentru reîntregire”, crucea de pe Muntele Mic ”a fost confecţionată din 8 tulpini de brad grupate câte două, formând corpul principal al crucii, înaltă de 25 m., fixată prin ancorare la sol pe o platforma metalică, încastrată în stâncă, la cota de 1670 m. Pe cruce au fost montate 4 proiectoare puternice şi o sirenă, alimentate cu energie de la o microhidrocentrală electrică”.
Lăsată la voia sorţii de un regim ”naţional-comunist” (sic!) şi vandalizată de un popor care-şi respectă eroii, Crucea a renăscut în 2004 (cota 1806, h= 27m, lungimea braţului orizontal 13 m), ca pasărea Pheonix din propria cenuşă, ”executată din structuri metalice, iluminată pe timpul nopţii printr-un sistem propriu de producere a energiei electrice, ea putându-se vedea chiar şi de la Timişoara, când timpul este favorabil”. O bună parte din merit aparţine prietenilor de la Asociaţia Culturală Gugulanul, pe care-i salutăm şi cu această ocazie. Din 2006, în ziua praznicului Înălţării Sfintei Cruci (14 septembrie), Episcopia Caransebeşului organizează anual pelerinaje la Crucea-Monument de pe Muntele Mic.
