Fotograme

Legenda: Tp001 – DCB?; Tp002 – Foto 9. Profil clasic realizat cu teleobiectivul din apropierea malului drept al râului Cerna. © Dan Brăneanu. Ștampilă: Ing. Dan Brăneanu (Datare 9840 B.H., 17.I.22 ’86); Tp003 – Foto 10. Sfinxul dela Topleț fotografiat cu obiectiv normal din apropiere. © Dan Brăneanu; Tp004 – Foto 1. Sfinxul dela Topleț fotografiat în poziție clasică chiar de pe malul drept al râului Cerna, pe placă de sticlă în anul 1932, de Ing. Vasile Al. Ionescu; Tp005 – Clișeu pe sticlă Ing. Ionescu Sinaia  Topleț  Drum pe malul stâng al Cernei în apropierea Sfinxului. Clișeu pe sticlă, 1933, Ing. Ionescu Al. Vasile (notă olografă DCB); Tp006 – Carte poștală C.P.C.S. 9947 Sfinxul bănățean din valea Cernei. Foto Gh. Voicu. Pe verso diferite datări parapsihologice, consemnate olograf; Tp007 – L(ászló). Evellei, V. Sencu; Tp008 – Carte poștală C.P.C.S. 9941 Sfinxul bănățean din Valea Cernei. Foto Gh. Voicu; Tp009-11 – f.r.; Tp012 – Aspectul general al văii; Tp013 – Sfinxul bănățean, jocul frumos al naturii. V. Sencu; Tp014 – Există și alți sfincși în munții noștri – în imagine Sfinxul Banatului sau Sfinxul de la Topleț, de pe valea Cernei. ”Spectacolele Terrei” Silviu Neguț; Tp015 – Foto 4. Drumul de acces la Sfinx venind de la Topleț, drum situat pe malul stâng al râului Cerna. Începe să se întrevadă profilul Sfinxului. DCB; Tp016 – Începe să se întrevadă profilul Sfinxului. DCB; Tp017 – Foto din apropiere. Apar profile diferite. DCB; Tp018 – Fotografii din apropiere. Apar profile diferite. DCB inedit; Tp019 – Foto 7. Foto din apropiere. Apar profile diferite. Profil diferit de bărbat având o bubă pe mijlocul  nasului și ureche. Inedit. © Dan Brăneanu; Tp020 – Foto 8. Detaliu la foto 7. DCB inedit; Tp021, 022 – Imagine din apropiere. DCB; Tp023 – Vedere din spate. DCB inedit; Tp024 – Foto 6. Figura de bărbat cu barbă realizată din partea cealaltă a poziției clasice. Vedere din spate. DCB inedit. © Dan Brăneanu;  Tp025 – Foto 5. Profilul nefinisat de bărbat (întărit pe contur pentru a se distinge de vegetația înconjurătoare) aflat pe versantul drept al culoarului văii Cerna, situat în același profil transversal cu Sfinxul de la Topleț. © Dan Brăneanu; Tp026 – Topleț mal drept. La dosar mai există o altă imagine diferită. Sfinxul de la Topleț. Mal stâng al Cernei. DCB 1977 inedit; Tp027 – Topleț mal drept. DCB.

Fotografiile provin din Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu și au fost digitalizate în cadrul C.I.D.

Legenda: 01. Vineri 1.XII.1972 – 7:40 h. Fotografie luată dinspre nord asupra locului de aterizare. Se văd mușuroiul și orificiul central. În amonte (stânga) se vede solul puternic răscolit. Cu X mărul aflat la 5.50 m. de orificiul central; 02. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:40-7:45 h. Foto dispre vest spre locul aterizării. Mușuroiul orificiului central și cele trei urme de tălpi. Cu X mărul cel mai apropiat de locul orificiului central (5 m.) Se vede pământul răscolit în jurul săgeții îndreptate în sus; 03. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:40-7:45 h. Fotografie luată dinspre sud asupra locului aterizării. Săgeata indică locul unde se află orificiul central. În partea dreaptă se văd adânciturile mai puternice lăsate de cele două ”picioare” înspre partea de deal; 04. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:40-7:50 h. Fotografie luată dinspre est asupra locului aterizării. Săgeata indică locul unde se află orificiul central. Cu X este notat locul unde se află un cocean cu știuletele de porumb rămas pe el. Acesta a fost culcat și aproape îngropat de un suflu puternic; 05. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:40-7:50 h. Mușuroiul și orificiul central. Liniuțele de pe marginea fotografiei arată cele 3 direcții ale șanțurilor ce pleacă de la centru. În stânga, urma de șanț care a rămas foarte reliefată fiind și cea mai adâncă (spre deal); 06. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:45-7:50 h. Mușuroiul și orificiul central de la o distanță de 50 cm. Se văd granule de pământ galben care în acest loc se află la o adâncime de 0.30-0.40 m. de la suprafață; 07. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:45-7:50 h. Între cele două săgeți urma de șanț (50-55 cm.) foarte bine reliefată în adâncime; 08. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:45-7:55 h. Se vede foarte clar cum solul a fost puternic răscolit înspre deal cu tendința de a aduce la orizontală întreaga suprafață de aterizare; 09. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:45-7:55 h. Fotografie luată pentru a reliefa culoarea mai deschisă a pământului de pe mușuroi (dreapta jos) și din locul mai răscolit. Săgețile indică șanțul mai reliefat. În jur cernozoium; 10. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:50-8:00 h. Din alt unghi, o nouă fotografie asupra părții mai adâncite din teren. Se vede clar dispariția cu desăvârșire a cuiburilor de porumb aflate aici la data aterizării; 11. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:50-8:00 h. Intenție asemănătoare fotografiei nr. 10, însă dintr-un unghi opus. Săgețile arată locul unde se află orificiul central. Pt. X vezi mai clar Foto 12; 12. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 7:50-8:00 h. Aceasta este tulpina de porumb cu știuleți pe ea care a fost culcată și îngropată în pământ în urma unei forțe puternice. Spre stânga, rădăcina; 13. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00 h. Notat cu X locul unde se afla Vasile Cărăbuș în timpul observației. Săgeata – locul de unde răsare soarele. Se observă înclinația terenului; 14. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00 h. Între cele două liniuțe se vede foarte clar porțiunea de șanț care s-a păstrat în adâncime. Vezi și Foto 15; 15. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00 h. În prim plan porțiunea de șanț mai adâncă pe o lungime de circa 50-55 cm. Fotografiat dinspre N-NE; 16. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00 h. Din nou mușuroiul și orificiul central. Îndreptat către în sus. Porțiunea de șanț mai adâncită; 17. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00 h. Fotografie luată asupra șanțului ce se îndreaptă spre S.E. Cu X este notat coceanul de porumb (vezi și Foto 12); 18. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00-8.05 h. Fotografie luată de la locul aterizării asupra văii ce se întinde spre S-SE. Cu X este notat locul pe unde trece șoseaua (din care se vede o porțiune); 19. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00-8.10 h. Fotografie luată înspre vest de la locul aterizării. Colinele acestea însoțesc valea pe care se află satul Valea Plopului din imediata apropiere a locului aterizării; 20. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00-8.10 h. Fotografia este luată de la o distanță de cca. 50 m. de locul aterizării de pe colina care desparte întreaga vale în două părți. Altitudine 520 m. Vezi și Foto 21. Punctul ”Vârf”; 21. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8:00-8.10 h. Vedere spre N-NE asupra văii. Cu X este arătată întinderea satului Valea Plopului. Săgeata indică locul aproximativ unde se află comuna Starchiojd (6-7 km): Punctul ”Vârf”; 22. Vineri 1.XII.1972 – aprox. 8.10 h. Din același loc ca și Foto 20 și 21 dar în direcție diametral opusă. Pomul cu pungă de plastic este cel mai apropiat (5 m.) de locul aterizării.

În ziua de 1 decembrie 1972, Călin N. Turcu trage un set de poze pe locul ”aterizării” de la Valea Plopului (Punctul ”La Odaie”), considerate ”destul de clare, de o calitate mulţumitoare”. Datorită unor formulări evazive, dar mai ales unor neînțelegeri flagrante, ufologii au considerat aceste fotografii pierdute.

Fotografiile provin din Arhiva documentară Călin N. Turcu (aflată în custodia ASFAN-România) și au fost digitalizate în cadrul C.I.D. Sunt 26 de cadre, din care 22 sunt însoțite de descrierile olografe ale celui care le-a realizat.

Set de fotografii de la locul ”aterizării” de la Valea Plopului, punctul ”La Odaie”, realizate de grupul de ”experți” bucureșteni în data de 10 decembrie 1972. O parte din fotografiile acestui lot, cele trase de ing. Dan Mihăilescu, au ajuns în posesia lui Călin N. Turcu.

Cele 21 de cadre fotografice provin din Arhiva documentară Călin N. Turcu (aflată în custodia ASFAN-România) și au fost digitalizate în cadrul C.I.D.

Legenda: C(00)01- 04 DCB (Dan Corneliu Brăneanu) 2-3.09.1978; C05 DCB 2-3.09.1978 (prof. I.N. Andreescu ? – n.n.); C06-08 Muchea Mare DCB 17.06.1979; C09 Muchea Mare DCB 2-3.09.1978 (olograf) Corbi Sept. 1978; C10-20 Muchea Mare DCB 17.06.1979; C21 foto: Ion Andreescu fotografie dintr-o revistă; C022 Muchea Mare Ion Andreescu (olograf) Magna Mater din cupla Mormântului regilor ce se află în satul Corbi – Argeș. Prof. Ion Andreescu București 10.IV.1977; C23-24 Muchea Mare (Ion Andreescu? – n.n.); C25 Muchea Mare Dan Gherasimescu (olograf) ”Baba Mică”, s.s. indescifrabil, 1975; C26-49 Muchea Mare DCB 2-3.09.1978; C50 Muchea Mare DCB 2-3.09.1978; C51 Muchea Mare Dan Gherasimescu (olograf) ”Babele Mari”, s.s. indescifrabil, 1975; C52 Muchea Mare Dan Gherasimescu (olograf) Forme bizare săpate de vremuri în gresia din Muchia Mare a com. Corbi ”Babele Mari”, s.s. indescifrabil, 20.05.1973; C53 foto: Ion Andreescu; C54 (olograf) Statuia de la Chiliiu Satul Corbi Jud. Arfeș Figura Zeului suprem ”Zamolxis” Prof. Ion N Andreescu; C55 foto: Ion Andreescu fotografie dintr-o revistă; C56 foto: Ion Andreescu (La Chilii? – n.n.); C57 (olograf) fotografie dintr-o revistă. Autor necunoscut; C58 DCB; C59 (olograf) Foto Dan Brăneanu aici se vede adâncimea nișei 1978; C61-64 DCB inedit (olograf) Zdrenghea.

Fotografiile provin din Arhiva documentară Dan Corneliu Brăneanu și au fost digitalizate în cadrul C.I.D.

Set de fotografii fără autor cunoscut, trase la o dată neprecizată la Mănăstirea Tutana. Surprind diverse zgrafieri (silueta în costum de ”scafandru cosmic”, fragmente de script, simboluri).

Fotografiile provin din Arhiva documentară Cantemir Rișcuția (preluată inițial de C.N. Turcu, a ajunsă în custodia ASFAN-România, via Călin N. Turcu) și au fost digitalizate în cadrul C.I.D.

Set de epocă ilustrând Crucea Manafului (com. Breaza, jud. BZ), monument de piatră unic (sec. XIX; cf. lui Romulus Vulcănescu, ”cruce cu baldachin”). Fotografiile provin din Arhiva documentară Arhiva documentară Silviu N. Dragomir și au fost digitalizate în cadrul C.I.D.

Legenda: BM001, 003, 010 Foto Dan Brăneanu (1988); BM002, 006 Foto Vl. Manoliu Furnică. Fața sud-estică a abruptului din muntele Baba Mare; BM004 a.n. Fața sud-estică; BM005 Foto Dan Brăneanu. Vedere de la Baba Mare. În stânga jos se vede fragmentar Cabana Babele; BM007,008 Foto Vl. Manoliu Furnică. Abruptul muntelui Baba Mare. Vedere dinspre sud; BM009 Foto Vl. Manoliu Furnică; FM BM011 Foto Vl. Manoliu Furnică. Fața sud-estică.; BM012, 013 Detalii mărite din BM011.

Fotografiile provin din Arhiva documentară Arhiva documentară Dan C. Brăneanu și au fost digitalizate în cadrul C.I.D. Semnalarea și o parte dintre cadre aparțin lui Vladimir Manoliu Furnică.

Legenda: 01-02. Foto Dan C. Brăneanu; 03. Foto Iuliu Floareș; 04-07. Foto Grigore Prepeliță (Ruzo, 1968); 07. În dreapta, median, e Vf. Ocolit.

Fotografiile provin din Arhiva documentară Arhiva documentară Dan C. Brăneanu și au fost digitalizate în cadrul C.I.D.

Picturile vechi din partea superioară a firidelor din exterior, acolo unde au fost deteriorate, au fost acoperite cu mozaicuri moderne. Se remarcă cerbul, însoțit de Steaua lui David. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M.)

Zgraffiti cu simboluri și structuri alfabetice, realizate la o dată neprecizată, cu semnificații necunoscute. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M.)

În imediata apropiere a Mănăstirii Bunea (DB) se află o chilie săpată în stânca versantului, la câțiva metri față de sol. Accesul se face în prezent pe o scară de lemn, șubredă. Deși legenda locală o atribuie sec. XVII, poate fi mult mai veche. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2016).

Piramida-laborator a fost ridicată în anii 80. S-au făcut experimente pentru filtrarea biologică a apei, asupra efectului de piramidă, energiilor de formă și alte domenii conexe parapsihologiei. Institutul de care aparținea a fost privatizat în anii 90, distinșii cercetători, printre care Marioara Godeanu, dându-și măsura calităților manageriale. În prezent este o ruină. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2010)

Mănăstirea Lainici, biserica veche. Pe cupola pridvorului, un zodiac. Tot în pridvor, la dreapta ușii, o imagine interpretată de unii ufologi autohtoni ca O.Z.N. Pe peretele exterior de sud, Sf. Hristofor. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M.)

Dl. Dan Holban a fotografiat întâmplător un ”profil culcat” la Slănic Ptahova. Ulterior, a observat că fotografia, rotită la 90⁰, pune în evidență un facies extras parcă de pe Columna lui Traian. Descoperitorul a  botezat formația ”Dacul adormit. Sfinxul de la Muntele Verde”. Primele 2 fotografii sunt realizate de D. Holban, celelalte provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2023)

Pe peretele de sud al bisericii Sf. Nicoale din Moșoaia, jud. Argeș, este pictată o alegorie a Morții, înconjurată de legende. Nu este un unicat, iar multe din cele ce se spun despre ea sunt însăilări recente, cu iz senzaționalist. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M.)

Alexandru Gorgotă (Golgotă) este un om inventiv. A bricolat un OZN (!) și-a ridicat în curte o capelă aparținând religiei inventate chiar de el, a scris o Constituție a României viitoare, a inventat femeia gonflabilă cu structură feroasă și neferoasă și basma în cap, ba chiar și un prelungitor de penis, cu încărcătură lichidă și acționare la comandă. Omului ar trebui să-i facă Netflix documentar. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M.)

La sfârșitul anilor ʼ20, zvonul unei vindecări miraculoase, niciodată confirmată, a generat un pelerinaj la izvorul ”de leac” de la Smeeni. Într-un final, de teama izbucnirii unor epidemii, autoritățile au blocat și interzis accesul. Situația s-a păstrat și în comunism. Căzută în uitare, fântâna a fost reactivată în anii de după ʼ90, prin intermediul presei locale, apoi naționale,  prilej pentru a se strânge banii pentru o mănăstire, niciodată terminată și lucru rar în România, părăsită de nevoitori. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2022)

Descoperirea întâmplătoare a unor oseminte în vechiul cimitir al mănăstirii (!!) și ticăloșia omenească, mereu dispusă să înșele bună-credința naivilor și să umple de bănuți escrocii, au stat la baza unui mit urban rezilient: la Plăviceni s-ar fi descoperit trupul lui Mihai Viteazul. Plecându-se de aici, cu sprijinul unor intelectuali de două parale dar bine conectați, Plăviceniul a fost transformat în polul cultural al naționalismului de salon. De salon psihiatric! Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2022)

Rupestre în comuna Gornet-Cricov, sat Dobrota, punctul ”La Chilii”, județul Prahova. O chilie la baza solului, alta suspendată, greu accesibilă. Cf. RAN, ansamblul datează din perioada medievală. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2017).

Pentru bucureșteni,  o excursie plăcută la sfârșit de săptămână, mai ales cu noua pasarelă care facilitează accesul. Am evidențiat unele detalii: forma octogonală a turlelor și a ghizdului de fântână, crucile de pe turle, o frescă care unora le-ar putea părea OZN (!), urme ale săpăturilor arheologice ș.a. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2018).

Chilie rupestră din Făgăraș. Se ajunge pe traseu marcat, cu plecare din Sâmbăta de Sus. Aspectul kitch, recent, este parte integrantă a cultului popular dedicat părintelui Boca. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2019).

Fost complex monastic aparținând de Ordinul Cistercian. Problematică complexă (tunel, schelete de uriași, un fantomatic ”popor roș”, ba chiar și de un OZN). Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2019).

Una din rarele reprezentări ale Roții Lumii se află în biserica veche de la Poiana Mărului. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2020).

În apropiere de Ploiești, la intersecția DN cu un drum secundar, agricol, un arbore este împodobit cu zeci de icoane. Începuturile acestui obicei s-au pierdut în uitare, iar perpetuarea lui se produce din inerție. Nu este vroba de dendrofilie propriu-zisă; mai degrabă copacul joacă doar rolul de suport. Fotografiile provin dintr-o excursie de documentare (V.I.M., 2015).