Vulcana-Băi (C) Aici s-a inaugurat în anul 1988 de către I. Popescu (directorul penal al fostei Bănci Internaționale a Religiilor) un Complex inter-religios. Este vorba de un ecumenism ad-hoc, amplasând, într-o aceeaşi poiană, o biserică ortodoxă, o sinagogă şi o moschee cu aspect de butaforii, realizate în stil kitch. Denumirea de ”Unicat în Europa”, întâlnită […]
Viforâta (s, C. Aninoasa) Dan Toma Dulciu semnalează criptograma de la mănăstirea Viforâta (de maici, sec. XV), rămasă nedescifrată şi în prezent: ”textul unei criptograme gravate pe o placă de piatră, având dimensiunile aproximative de 1.5 m înălțime și 0.5 m lățime, aflate în curtea Mânăstirii Viforâta. […] Criptograma conține un set de grafeme extrem […]
Pucioasa (O) În cartierele Bela și Diaconești, atât în patul albiei râului Bizdidel cât și pe versanții formați de aceasta se întâlnesc trovanți, ”forme spectaculoase de concreționare a nisipului, de dimensiuni care pot atinge 2 m. diametru, formați în flişurile şistoase cu marnocalcare oligocene”. Prezentarea trovanților făcută în materialele Regio este axată geologic, științific, deci […]
Cornățelu (s, C.o, str. Domniţa Marula nr. 51) Cruce masivă, ”megalitică”, datată 1645, în curtea Bisericii Sf. Nicolae. Silviu N. Dragomir folosește denumirea ”Crucea Viteazului – construită pe vremea Viteazului” -, preluată probabil din tradițiile locale, cu posibilă referire la Mihai Viteazul, deși datele istorice nu acreditează această origine. Crucea a fost ridicată de clucerul […]
Bucegi (Mt.) Peştera Ialomiţei (nu Ialomicioara; în trecut numită şi Decebal) este cel mai mare cavernament cunoscut din aceşti munţi. În prezent, punctul-terminus este ”La Altar”, deşi unele mărturii istorice atestă o dezvoltare mult extinsă. O lespede ciudată (de ciment?), fără a utilitate evidentă, se află pe partea stângă, la începutul primului rând de scări […]
