Nu ai niciun produs în coș.

0

Ceasul solar din lagărul de refugiați

Târgu-Jiu (M) Lagărul de la Tg.-Jiu a fost ridicat în toamna anului 1939 pentru a adăposti refugiații din Polonia invadată de Hitler; ulterior (din 1941) a adăpostit ”internații politici” ai regimului antonescian. Istoria reală a ”lagărului” (cu sensul inițial de tabără – în fapt un mic orășel temporar) este în mare parte uitată, informațiile din […]

Vis de întemeiere și iconografie neobișnuită

Strâmba-Jiu (sat – câteodată ortografiat greșit fără cratimă – aparține de O. Turceni) Mănăstirea Sf. Treime este cunoscută mai bine ca Mr. Strâmba, care pare a veni de la Pârâul Strâmba, pe malul căruia, ”între dealurile Dracilor şi Ologului” a fost ridicată între anii 1518-1620. Locul ctitoriei (ales inițial în altă locație) a fost revelat […]

Baba de la obârșia Gilortului

Parâng (Mt) Nicolae Densuşianu conturează tradiţia simulacrelor argolitice amplasate în apropierea izvoarelor unor râuri, adesea asociate cultului Geei (Mamei-Mari) şi reprezentând  forme numite popular ”babe”. Tradiţia plasează o astfel de stâncă  la obârșia Gilortului. Se spune că reprezintă o ”Babă” împietrită din cauza gerului, legendă similară cu cea a Dochiei. Gilortul este un râu, afluent […]

Legendele ”culei” Glogovenilor

Glogova (s, C.o) Cetăți în miniatură specifice feudalismului târziu, croite pentru nevoile unei familii, culele își trag numele de la turcescul ”kule“ care înseamnă ”turn“. Casa-culă de la Glogova, situată pe malul stâng al Motrului, a fost construită în mai multe etape de familia Glogoveanu, care își luase numele după cel al satului. Casa Glogovenilor […]

Sfinxul Lainicilor

Bumbești-Jiu (O; E 79) Piatra Sfinxul Lainicilor este o rezervație naturală care-și trage numele de la formațiunea de tip sfinx, monument al naturii. Sfinxul este amplasat în zona Popasului turistic Lainici și a trecătorii omonime (alt. 450 m), pe malul stâng al Jiului. Fiind o zonă de foiaose, primăvara și toamna vizibilitatea este maximă, datorită […]

Un tunel pentru vin, altul pentru haiduci

Bălceşti (s, C. Bengeşti-Ciocadia) Despre ruinele casei Ilie Ştirbei de la Bălceşti-”Codrişoare” circulă o legendă legată de două tuneluri. Unul, având o lungime de cca. 1 km, avea rol utilitar, folosind gravitaţia pentru transportul vinului de pe podgoria deţinută în vârful unui deal până în beciul casei. Cel mai probabil, dacă povestea este reală, ar […]