Unu
Publicul interesat de paranormal nici nu-și imaginează câte cărți de secrete relevate s-au scris folosindu-se exclusiv surse deschise, accesibile oricui, ca cele de pe CIA FOIA. Din păcate în selectarea materiei prime s-a urmărit latura mercantilă și senzațională, în detrimentul unei analize de profunzime. Cum bine remarca acum zeci de ani John Keel, căzuți sub fascinația simptomelor, ufologii neglijează cu desăvârșire cauzele. Adăugând, la fel de corect, că aceasta este rețeta sigură a eșecului.
DST-1810S-202-78 este un cod alfanumeric care indexează un studiu DIA (Defence Intelligence Agency – USA) privind cercetarea și dezvoltarea în parapsihologie în cadrul Pactului de la Varșovia (”Paraphysics R&D – Warsaw Pact”). Este datat 4 februarie 1980.
Ne-a reținut atenția un fragment:
”Există multe aspecte unice ale cercetării parafizice care fac ca astfel de măsurători cantitative să nu fie deloc informative. În majoritatea domeniilor parafizicii, nu există paradigme științifice stabilite, universal acceptate. Natura însăși a subiectului face ca multe dintre procedurile standard ale cercetării științifice să fie inadecvate și, în același timp, încurajează în mod legitim abordări care nu sunt în mod normal acceptate de comunitatea științifică. Ca urmare, nu există căi educaționale stabilite pentru cercetarea parafizică. Oameni de știință din aproape toate domeniile și, într-adevăr, unele persoane cu o pregătire științifică redusă, pot obține recunoaștere în parafizică. Deși cele mai avansate echipamente de testare de laborator au fost folosite, din când în când, în experimentele de parafizică, zeci de mii de experimente au fost efectuate în întreaga lume cu puțin sau chiar fără niciun fel de echipament. Spre deosebire de majoritatea celorlalte domenii ale științei, nu se poate presupune cu siguranță că un cercetător proeminent în parafizică a investit neapărat o cantitate mare de timp sau de resurse în cercetare. Pentru multe, probabil majoritatea persoanelor implicate în parafizică, aceasta este doar vocație sau hobby”. (aici, p. 43)
Sublinierile ne aparțin. Rezumat, parapsihologia este un domeniu de mare vaguitate, lipsit de un model științific adecvat, cumva aflat în afara metodelor de cercetare standard și pentru care nu există o pregătire formală. Prin urmare, în parapsihologie au verde fel de fel de persoane cu pregătire dubioasă, iar majoritatea cercetărilor întreprinse sunt la nivel de hobby.
Inițial clasificat, documentul este public din 2011. Cei care ne cunosc discursul public, pot verifica dacă nu cumva, printr-o cunoaștere mai restrânsă, dar mai directă, n-am afirmat independent exact aceleași lucruri. Ba chiar, deoarece timpurile s-au schimbat, am adăugat o valență suplimentară: cea a folosirii paranormalului, ufologiei și altor domenii la limita dintre posibil și improbabil ca pe-o pontoarcă.
Doi
O notă informală a NSA privind armamentul psihotronic (”Parapsychological weapon”) amintește succint concluziile Scientific and Technical lntelligence Report SI 77-10012 (”Soviet and East European Parapsychology Research”, aprilie 1977), întocmit de CIA – Directorate of Intelligence Office of Scientific Intelligence:
”Inițial, CIA a distribuit un raport de sinteză privind parapsihologia sovietică (v. S177-10012). Acest raport afirma că se pare că toate lucrările serioase se desfășoară sub controlul KGB și în instalații secrete. (…) Oamenilor de știință hobby-ști din afara KGB li se permite să vorbească cu oamenii de știință occidentali în principal pentru a culege informații de la aceștia, în așa fel încât KGB-ul să nu dea nimic de valoare și să obțină unele date științifice occidentale de înaltă calitate” (aici, p. 1).
Sublinierile ne aparțin.
De-a lungul timpului, administrația română a importat și implementat, cu mai mult sau mai puțin succes, modele. I-am copiat pe turci, pe ruși, pe francezi, pe germani, pe sovietici, acum pe occidentali și așa mai departe. Inspirația Republicii Socialiste România a fost URSS.
Rânduri de mai sus explică din scurt:
- ce căuta un scriitor de SF din București sau un inginer electrotehnist din Iași la simpozioane de ozenologie din lumea liberă. Doar două din alte exemple de pe vremea lui Ceaușescu;
- mutiplele acreditări (plătite în valută!) la organizații capitaliste de profil ale civililor din grupul RUFOR, tot pe vremea lui Nea Nicu.
Și multe altele. Că nu prea aveau calitate de oameni de știință, asta este. Cei de acum au? Contează mai mult morga, papagalul și legendarea. Probabil Cezar Dărac a dat cea mai bună definiție: ufolog de serviciu, persoană care poate susține cu multă seriozitate, lucruri de o mare ilaritate. Aici îl aveți de academician profesor doctor informatician Dan D. Farcaș la Tetelu.
N-ar fi o mare chestie dacă unii dintre ei n-ar fi pozat ulterior în dizidenți, victime ale represiunii totalitare sau cel puțin simpli împiedicați să-și ducă cunoașterea pe culmile realizării și ale recunoașterii globale. Marș, mă!
Trei
Din raportul final ”Evaluation of Soviet research in the fields of paranormal behavior and unconventional human biophysics” (”Evaluarea cercetării sovietice în domeniul comportamentului paranormal și biofizicii umane neconvenționale”; martie, 1975):
”Din compararea încrucișată a datelor, a reieșit un model evident: este destul de clar că în Uniunea Sovietică sunt două categorii de bază în activitățile legate de cercetarea în domeniul parapsihologiei sau parafizicii,
Categoria A. «Grupuri de cercetare» semi-obscure, pseudo-științifice, create de guvern în scopul unui contact de lucru cu mass-media științifică occidentală. Aceste grupuri au fost inițiate și promovate de o secție specială a KGB-ului la mijlocul anilor ’60. Simultan cu începutul acestei acțiuni, au fost deschise oficial porțile pentru o largă publicare de materiale parapsihologice, ca parte integrantă a aceleiași acțiuni.
Materialul provenit de pe aceste canale este bine controlat de specialiștii KGB și reprezintă o multitudine de artefacte fabricate de agenți foarte bine pregătiți în cadrul secției de de spionaj tehnico-științific al KGB. Cei mai mulți dintre «oamenii de știință» care apar pe scena acestei întreprinderi sunt de fapt ofițeri KGB, așa cum este raportat de surse de încredere și indicat în listele de personal.
Aspectele particulare ale acestei operațiuni bine orchestrate a KGB, precum și naivitatea infantilă a oamenilor de știință occidentali vizați de această operațiune ne-au determinat să etichetăm categoria A ca fiind un nou «TRUST» al Serviciului de informații sovietic, o analogie cu operațiunea pe care același serviciu a desfășurat-o atât de strălucit la mijlocul anilor ’30, cu un scop operativ ușor diferit. (s.n.)
Cu toate acestea, informațiile obținute din interviuri indică în mod constant existența unui al doilea grup –
Categoria B, instituții și centre de cercetare strict secrete, complet închise, din Uniunea Sovietică, angajate în căutarea intensă a aplicațiilor practice ale fenomenelor parapsihologice în scopurile precise ale culegerii de informații, controlului oamenilor și noilor metode de război neconvențional.
Aceste grupuri lucrează cu bugete enorme, dispun de echipe de cercetători extrem de bine pregătiți și funcționează fie sub auspiciile KGB, fie ale Ministerului Apărării. În acele institute și centre de cercetare, comunitatea științifică lucrează cu paradigme empirice reale și și beneficiază de cele mai moderne și sofisticate echipamente. În acele institute, cercetătorii se bucură, de asemenea, de privilegiile imense ale unui grup favorizat de guvern și toți au trecut prin procesul riguros de verificare pentru a obține acces la informații clasificate. În această categorie există, de asemenea, variate încercări de a surprinde aspectele emergente ale realității fizice și de a le încorpora într-un model neconvențional al naturii umane și al posibilității de control extern al acesteia.
Distincția dintre tipul de informații legate de o categorie sau de cealaltă este destul de vizibilă în date. Astfel, de exemplu, numele personalului din categoria A apare rareori, dacă nu chiar deloc, în datele care provin din categoria B și viceversa. Distincția se menține, în ciuda faptului că puține nume apar totuși la «intersecția» dintre cele două formațiuni. Cu toate acestea, figurile-cheie și laboratoarele-cheie din ambele grupe de bază nu apar niciodată (cel puțin nu sub același nume) în nicio sursă de informații credibilă. […]
Este de asemenea foarte posibil ca scopul exact al categoriei A să fie de a distrage atenția de la activitățile categoriei B (s.n.)”. (aici, p. 37-38)
***