Un articol semnat de Mihai Tican în ”Universul” (1934) ne introduce legendarul tunel de la Mănăstirea Cozia:
”Din biserică, aproape de altar, se spune că porni o galerie, care trece pe sub albia Oltului în partea cealaltă a râului. Prin această subterană se povesteşte că ar fi scăpat Voevodul Mircea, întrʼo dimineață, când năprasnicii Turci au năvălit pe neaşteptate, au dărâmat groasele ziduri, au prădat mănăstirea şi i-au pus foc”.
Am amintit de această subterană cu două ocazii.
Succint , în ”România enigmatică și insolită” (C.I.D., 2018):
”Conform legendei, un tunel care pleacă din strana dreaptă a bisericii ar trece pe sub Olt, ieșind în Poiana Bivolari, o păşune aflată peste râu, în faţa mănăstirii”.
Extins, în ”România subterană” (Prestige, 2021):
”O legendă veche şi deosebit de răspândită, cunoscută şi de călugării mănăstirii, spune că mai mulţi boieri vânduţi turcilor ar fi plănuit asasinarea voievodului şi închinarea Ţării Româneşti sultanului otoman. Într-una din serile pe care Mircea le-ar fi petrecut în tihnă, la Cozia, aceştia ar fi venit cu o ceată de mercenari polonezi şi unguri ca să îl omoare. Garda, puţin numeroasă a domnitorului, nu a făcut faţă atacului, iar acesta a scăpat tocmai printr-un tunel secret pe sub Olt. Sub mănăstire ar fi existat un tunel de fugă, pentru a-i permite domnitorului sau vieţuitorilor mănăstirii să îşi salveze viaţa şi odoarele scumpe din interior.
Conform legendei, tunelul ar porni dintr-un pasaj secret care pleacă din strana dreaptă a bisericii, trecea pe sub Olt, şi avea ieşire în Poiana Bivolari, o păşune din partea stângă a Oltului, în faţa mănăstirii.
Călugării de la Cozia spun că au auzit legenda, dar nu au descoperit nici un tunel între zidurile mănăstirii.
Interesant este că un inginer, Ioan Mihăilă, a încercat să dea de urma tunelului în timpul construirii lanţului de hidrocentrale de pe râul Olt. Născut şi crescut pe aceste locuri, inginerul a încercat să identifice cu mijloace mecanice sâmburele de adevăr al legendei. «Se spune că tunelul ar fi la aproape 15 metri sub albia Oltului. Când s-a deviat cursul râului şi s-au construit hidrocentralele, inginerul Mihăilă a căutat acest tunel, însă nu a găsit nimic», spune unul dintre călugări într-un articol publicat de «Indiscret de Oltenia» sub semnatura lui Crişu Popescu. Autorul acestei cărţi, a reuşit să afle amănunte noi, contactându-l printr-o terţă persoană pe inginerul Ioan Mihăilă. Astfel am aflat că deşi a încercat să localizeze tunelul, săpăturile nu au avut amploarea cuvenită, datorită graficului strict al lucrărilor de pe şantier. În concluzie, deşi căutat şi negăsit, nu s-a adus până în prezent o dovadă clară a inexistenţei lui”.
Se observă că legendele care legitimează existența tunelului variază, ceea ce era de așteptat. Existența lui reală nu a fost nici confirmată și nici infirmată (deși multiplele cercetări arheologice de la Cozia n-au identificat nimic în acest sens).
Notă: 1Mihai Tican – ”Cozia”, în ”Universul”, nr. 322/24.11.1934, pg. 8.
