Dincolo de mister și de explicațiile psihanalitice (lesne observabile și în tanatologie), subterana și tunelul reprezintă depozitul prin excelență sau calea de accedere la taină. Împreună cu gen. (r) Emil Străinu am semnat prima cuprindere monografică, desigur perfectibilă, a subiectului ”România subterană”.
În Desfășurător sunt listate materiale circumscrise subiectului, o bună parte fiind ”prinse” și în aplicația topografică de pe site, T.R.E.I. Lectură plăcută și folositoare!
Timp de lectură: 4 min În periodice de epocă aflăm, din când în când, știri despre tuneluri și subterane. Legende, zvonuri, descoperiri întâmplătoare. Ele sunt sursele care s-au distilat în memoria publică, dând naștere unei mitologii urbane, din care este dificil de disjuns adevărul de fabulație. Tunel de fugă la Zam (jud. HD) Un articol despre viața și faptele…
Timp de lectură: < 1 min Sat Pir, comuna Pir, jud. SM Legendele locale afirmă existenţa unui tunel între altarul Bisericii reformate (1440; str. Principală, 212) şi pivniţa Curiei Ibranyi (1584; str. Principală, 203), lung de aproximativ 500 m. Presupusa gură de acces din altarul bisericii este zidită. Unele bucăţi de cărămidă îngustă – cărora sătenii le spun ”ţigle” –…
Timp de lectură: < 1 min Sat Iancu Jianu (în trecut Ştirbei), comuna Iancu Jianu, jud. Olt Tradiţiile locale vorbesc de existenţa unui tunel datând din vremea domnitorului Mihai Viteazu care lega Curtea Buzeştilor de Mănăstirea Călui, ctitorită de ei. Deşi ansamblul curţii boiereşti nu se mai păstrează, el poate fi localizat în teren la vest de Biserica Cuvioasa Paraschiva,…
Timp de lectură: < 1 min Municipiul Slatina, jud. OT În ziua de 7.06.2007, în urma unor lucrări edilitare, executate în partea veche a oraşului Slatina, în zona Parcului Eugen Ionescu, a ieşit la iveală un adăpost subteran, de aproximativ 100 de metri pătraţi. Datarea (≈ 1880) a fost făcută prin compararea cărămizilor cu eșantioane locale cărora li se cunoștea…
Timp de lectură: < 1 min Sat Câmpineanca, comuna Câmpineanca, jud VN Biserica Sf. Arhangheli Voievozi Mihai şi Gavriil (sec. XVII), devenită de mir, este tot ce a rămas din fostul Schit Floreşti (desfiinţat în 1863; clădirile anexe demolate ulterior acestui an). Biserica actuală a fost ridicată în anul 1640, surprinzând ”prin masivitate”, cu ”zidurile groase de 1 metru”. …
Timp de lectură: < 1 min Comuna Beciu, jud. TR ” Comuna e foarte veche. Legenda spune că numele şi l-a luat de la un beci zidit sub pământ (…) care servea oamenilor de loc de retragere în timpul primejdiilor şi mai ales pentru păstrarea trofeelor şi prăzilor luate de la inamici în timpul războaielor. Alţii spun că această peşteră…
Timp de lectură: < 1 min Satul Vasile Alecsandri, comuna Stejarul, jud. TL În anul 1850 exista comuna Ceamurlia de Sus, din care făceau parte şi satele Camena, Testemel (actual Vasile Alecsandri) şi Eschi-Baba (actual Stejarul). Deşi pe noi ne interesează aria delimitată de aceste localităţi, faptul că şi românii au ”masacrat” memoria numelor (din impuls patriotard sau cu intenţia vădită…
Timp de lectură: < 1 min Sat Hulubeşti, comuna Călugăreni, jud. GR Articolele din revistele misterioase urmează un anumit tipic: se merge pe teren (atunci când se merge), nu se găseşte nimic, se bagă explicaţii esoterizante şi se umflă materialul cu date culese de la ”radio-sanţ”. Astfel luăm cunoştinţă cu Beciul din Hulumbeşti şi legenda destul de sumară a existenţei…