Dămuc (s, C.o. Dămuc; Mt. Hășmaș)

La sud-sud-est de sat se află Mt. Preluci (1336 m). Alex. Paleologu (1978) observa că: ”Prelunci reprezintă în toponimia sadoveniană un prag de trecere către alt tărâm, luminos în cazul dintâi, întunecos în al doilea, ambele făcând parte dintr-un spațiu privilegiat, situat între munții Sibiului şi al Harghitei”.

Mulți au fost păcăliți de aura de inițiat care l-a urmărit pe Sadoveanu (corectă dacă ne referim la apartenența masonică, complet nesustenabilă dacă avem în vedere interiorizarea inițierii – sămânță care trebuia să încolțească, dar nu a încolțit niciodată; sămânță stearpă plantată în pământ sterp). Deoarece afirmațiile noastre pot naște controverse, dorim să ne explicăm succint: ultima parte a vieții ar trebui să fie încoronarea perioadei petrecute pe acest pământ. Un inițiat autentic – oricare ar fi tradiția de care aparține – nu poate adera la stalinism și proletcultism, ideologie satanică și curent cultural care-o susține (așa cum a făcut Sadoveanu), la fel cum un inițiat autentic nu se poate prostitua ca promotor și servant al vrăjitoriei (cum a făcut Ion Ţugui, alt așa-zis inițiat).

Dan Corneliu Brăneanu, căzut și el în admirația unui Sadoveanu stăpân al arcanelor, a observat frecvența crescută a porților de trecere în opera scriitorului (pe care a avut răbdarea supraomenească  de a o lectura aproape în întregime) și a alcătuit o colecție a toponimului Prelunci (și a variațiilor sale): Culmea Prelunci (Mt. Vrancei), Mt. Preluca (Masivul Retezat), Preluca de Sus și de Jos (Mt. Gutâi), Preluca Groșilor (Mt. Șureanu), Preluca Șatrei (Mt. Rodnei), Cătun Preluca  (jud. BH), Bâtca Prelucei (Mt. Tarcău).

Atragem atenția că toponimele variază în timp, apărând adesea confuzii, deformări și contaminări. Tocmai de aceea am ales să prezentăm cu precădere variantele.