În satul reședință de comună ar exista cel puțin trei tuneluri istorice, cu două guri de acces identificate. Punctele cheie ar fi clădirea conacului Șuțu (numită de localnici, după caz, curte boierească, castel sau chiar palat; în prezent proprietate privată), biserica Sf. Constantin și Elena (1842; în centrul satului), dar și un fost han, actual sediu al Cooperativei de construcții (aflat la circa 300 m de biserică).
Din spusele sătenilor ar exista un tunel, lung de circa 300 metri între palat și biserică. Aparent este vorba de același binom reședință nobiliară – biserică, ridicate de aceeași familie, legate între ele printr-un tunel de legătură.
Un segment din tunelul de la han ar avea o gură aflată pe proprietatea localnicului Panaitescu Vasile. Ar mai fi o galerie cu ieșirea spre pădure, a cărei gură ar fi lângă proprietatea localnicului Chiriță (zis Beca).
Tunelurile, din ceea ce s-a putut vedea, sunt boltite și căptușite cu cărămidă îngustă, având o înălțime potrivită, de vreme ce puteau fi parcurse în picioare. Deși se cunosc intrările în tuneluri, cel puțin la nivel declarativ, oficial, acestea nu au fost parcurse și ne întrebăm de ce….
Şuțești (s, C.o)
