De lunga și tumultoasa istorie a Mănăstirii Golia (1660) se leagă taina resturilor pământești ale unui prinț rus care se visa Rege al Daciei. Cauzele reale ale morții lui Grigory Aleksandrovich Potemkin-Tavricheski (1739-1791) pe teritoriul Moldovei sunt încă neelucidate: ar fi suferit de bronhopneumonie după unii, de o ciumă contactată la Galați după alții, existând chiar și varianta improbabilă a otrăvirii.
”După ce a fost înbălsămat (viscerele şi creierul au fost depuse în vase de argint şi îngropate în biserica Golia), cortegiul funerar a pornit spre Rusia”. Simon Sebag Montefiore (Prince of Princes: the life of Potemkin, London, 2001) își exprimă îndoiala privind soarta rămășițelor de la Iași: ”Locul unde se află exact unele dintre organele sale interne, inclusiv inima si creierul lui, inițial ținute la Mănăstirea Golia din Iaşi, rămâne necunoscut”, deși nu oferă argumente suplimentare.
Istoriografia a reținut dorința lui Potemkin de a se intitula ”Rege al Daciei” și să unească sub sceptrul său cele trei țări românești, ”dar se poate să se fi strecurat o anumită confuzie deoarece în rusă «dacea» înseamnă casă cu grădină (de vacanță), iar Iorga să nu o fi sesizat”. Cert este că titlul regal al Daciei a înfierbântat imaginația multora: și Ecaterina a II-a a Rusiei și Iosif al II-lea al Austriei șiar fi dorit un stat-tampon între marile imperii, aflat sub tutela lor, bineînțeles.
Iași (M, str. Cuza Vodă nr. 51)