Timp de lectură: 4 min Vizualizări: 25 Piatra Teiului (județul Neamț) este în prezent unul dintre cei mai cunoscuți megaliți de pe cuprinsul țării noastre. Cu cel puțin trei profile orientate la 120°, intervenția antropică pare pentru unii de domeniul evidenței. Dar n-a fost întotdeauna așa… Legenda acestei klippe a fost culeasă de Alecu Russo în 1839 și publicată ulterior…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 30 În ”Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae” nu aflăm doar primele referiri autohtone la ”sculpturile megalitice” in-situ, ci și contraponderea lor, megaliții propriu-ziși: ”… în afară de acestea se mai află aici Chişinăul, un târguşor de mai mică însemnătate, aşezat pe râul Bâcul. La mică depărtare se zăreşte un şir de pietre foarte…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 26 Am mai spus-o și cu riscul de a ne repeta, obsesia pentru scrierea dacilor reprezintă punctul de congruență a două linii de eroare: neînțelegerea termenului ”barbar” și interpretarea lui strict și limitat peiorativă; succesele obținute de comuniști în (pseudo)alfabetizarea celor mai paupere grupuri sociale, de unde ideea că a scrie și a citi…
Timp de lectură: 6 min Vizualizări: 46 Din punct de vedere pozițional și fotografic. Sfinxul de la Topleț a fost probabil cel mai corect studiat megalit autohton. Și asta datorită lui Dan Corneliu Brăneanu, care a abordat problema… inginerește. În fotografiile de mai jos avem: o cronologie (parțială) a imaginilor anterioare (primele cadre foto, cadre extrase din publicistica vremii,…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 67 Un microlit prezentat în ”Scânteia”, la rubrica ”Faptul divers”, realizată de Petre Popa ”cu sprijinul corespondenţilor”: ”Sfinxul de la Pietreni În timp ce se aflau cu tractoarele la arat, doi mecanizatori de la I.A.S. Pietreni (Constanța) au descoperit, scoasă de brăzdarul plugului, o piatră de aproximativ un metru lungime. Prin forma ei,…
Timp de lectură: 7 min Vizualizări: 41 De departe cel mai cuprinzător material publicat până în prezent despre Sfinxul de la Topleț, a fost semnat de Corneliu Dan Brăneanu. Totuși, articolul are scăderi datorate tendinței necontrolate spre divagație a autorului. Recomandăm celor interesați un exercițiu simplu, dar plin de învățăminte: să compare finalul articolelor lui Cucu și Brăneanu. Amândoi erau…
Timp de lectură: 3 min Vizualizări: 47 Ca parte a metodei noastre, urmărim în continuare firul publistic al temei propuse. Între primul articol (Adam Cucu, ”Natura”, 1931) și următoarele (începând din 1962) există un hiatus, reluarea din anii ’60 și următorii păstrând doar numele – ”Sfinxul bănățean” -, devenit în răstimp popular. Observăm în intervalul 1962-1985 o fluctuație a denumirii…
Timp de lectură: 6 min Vizualizări: 44 Cercetarea așa-ziselor ”sculpturi megalitice” din România nu a urmat niciodată o sistemă. I-a lipsit rigoarea, metoda și profunzimea. Suntem tentați să susținem că la bază se află o problemă de design: s-a optat pentru ”iluminări” și nu pentru știință. Grație lui Dan Corneliu Brăneanu, ”Sfinxul” de la Topleț este cea mai temeinic studiată…
Timp de lectură: 2 min Vizualizări: 97 Debutul publicistic al temei ”sculpturilor megalitice” îl aflăm la Dimitrie Cantemir, în ”Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae”: ”Cel mai înalt dintre munți este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca și Olimpul, Pindul sau Pelias. (…) Din vârful său, care se înalță…
Timp de lectură: < 1 min Vizualizări: 135 Megalitul ”Burebista” a fost surprins (descoperit?; fotografiat) de Ioniță G. Andron în data de 1.04.1982. O copie a fotografiei i-a fost dăruită, cu dedicație olografă lui Dan C. Brăneanu în 10 ianuarie 1983. Textul de pe verso, cu reale valențe protocroniste, indică locația cu o precizie destul de bună: ”Burebista nu ne-a părăsit,…