Grumezoaia (s, C. Dimitrie Cantemir, în trecut Silişteni) Începuturile mănăstirii de aici sunt legendare: se spune că însuşi Ştefan cel Mare a stabilit locul de zidire trăgând cu arcul, pe locul unde a căzut săgeata aşezându-se viitoarul altar. Ca dovadă a veridicităţii legendei este arătat piciorul mesei din altarul bisericii, sculptat chiar din stejarul în […]
Frasinu (s, C. Poienești) În Dicționarul său (1889), Constantin Chiriță apela la ”credința poporului” pentru a explica toponimul Iazul Dracului, de la care un sat își trăgea numele: ”Se spune că şi-a luat această denumire de la un iaz unde în fiecare an se înecau câte un număr oarecari de oameni şi la anumite zile […]
Florești (s, C. Poienești) Mănăstirea Florești (denumiri alternative Simila, Florentina) ”şi-a luat numele de la schitul construit de către călugărița Florentina (Floarea) pe apa Simila (Smilna), a cărui biserică de lemn cu hramul Sf. Nicolae a coexistat un timp cu biserica de zid Sf. Ilie a mănăstirii”. În pronaosul bisericii Mănăstirii Florești se află icoana […]
Bozia (s, C. Fălciu) Conform Marelui Dicţionar Geografic al României (vol. IV/1901) Movila-Cetăţuia se află pe teritoriul satului Bozia, ”spre sud şi la 3 km. de sat”, fiind ”situată pe prelungirea dealului Nucul”. Despre această movilă se spune că ”este înconjurată cu şanţ împrejur, pentru care locuitorii o numesc Cetăţuia. Legenda spune că ar fi […]
