Cărpiniș (mai demult Cărpeniș, s, C. Gârbova)

Legenda amintește de un anume Matei Marga, trăitor ”pe la mijlocul veacului al XVI-lea”, boier muntean pribeag și doritor de mărire. Ar fi rămas în urma lui toponimele Dealul Marga (la sud de localitate) și Fântâna Mărgii – ”în locul izvorului de unde a beut Marga, azi este o fântână, unde îşi adapă păstorii Cărpinişului vitele”.

Mai semnificativ pare a fi scaunul natural – posibil monument megalitic – din vârful dealului amintit, loc unde Marga a șezut visând la ocuparea tronului țării de unde plecase în exil: ”Aici zări o stâncă ieşită din pământ, asemenea unei măsele uriaşe, cu marginile încovoiate în sus, frumos rotunjite şi înainte puțin mai adunate. Părea un scaun domnesc. Adevărat tron făcut de natură!”.

Plecând de la scaunele tăiate în stâncă pe înălțimi amintite de istoricul și geograful grec Pausanias (sec. II), maiorul Florin Olteanu (†) constata că ”toponimul Scaunul Zeului a fost un oronim cu o largă putere de circulație şi o funcție activă, obligând Evul Mediu să-l utilizeze în cancelarii şi practica curentă. (…) Am identificat în teren şi în documente cartografice un număr de 25-30 toponime de scaune, dispersate în habitatul geto-dac care se înscriu într -un sistem spiritual şi corespund unei structuri mitologice”. Maiorul Olteanu a făcut o importantă muncă de defrișare cartografică, strângând o bogată colecție de toponime semnificative. Din lipsă de posibilități, doar o mică parte din munca sa pe hartă a fost comparată cu realitatea din teren. Nu a reușit să publice decât sporadic și fragmentar, iar după moartea sa arhiva pare a fi pierdută pentru totdeauna.