Războieni (s, C.o)

Mănăstirea Războieni a fost ridicată de Ștefan cel Mare ca loc de pomenire și reculegere după Bătălia de la Valea Albă (1476): ”După ieşirea neprietenilor şi vrăjmaşilor din țară, dacă au strâns Ştefan Vodă trupurile morților, movilă din cei morți au făcut pe urmă şi-au zidit deasupra oaselor o biserică…“

Aici, la Războieni, cercetătile arheologice au confirmat cronica (Letopisețul lui Grigore Ureche) și legendele prin ”descoperirea unor gropi în care se aflau osemintele oştenilor căzuți, înhumate fără o ordine anume”. Un amănunt cu semnificație necunoscută este lipsa craniilor: ”nedescoperindu-se craniile celor morți, se presupune că ele au fost depuse sub altar, unde nu s-au făcut săpături”.

Mănăstirea contrabalansează eficient potențialul negativ al gropilor comune, astfel încât ”vânătorii de fantome” autohtoni vor căuta degeaba la Războieni apariții spectrale nocturne.