La fel ca și în alte locuri, existența unui izvor tămăduitor celebrat ca atare a precedat construirea lăcașului de cult: ”Minerul Alexe Perian şi-a redobândit vederea după ce s-a spălat pe ochi din izvorul pomenit. L-a zidit cu piatră în anul 1850 iar urmaşii ca să înveşniceasă acel moment au construit deasupra o capelă”.
De-abia în 1907 este sfințită biserica Mănăstirii Vasiova (numit după hram și Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor). Deoarece am întâlnit la mai multe surse utilizarea titulaturii de ”schit” atragem atenția că potrivit Episcopiei Caransebeșului, este vorba de o mănăstire.
În timpul regimului comunist -1958-1959 – mănăstirea nu numai că a fost închisă, dar a și fost profanată prin transformarea într-un centru pentru îngrijirea copiilor bolnavi de TBC, ulterior pentru copii cu deficiențe psihice. Mănăstirea a renăscut din propria cenușă, iar apa izvorului tămăduitor – băută sau folosită la ”curățarea” zonei afectate (”în apele izvorului şi-a spălat fața un miner care era orb şi şi-a recăpătat vederea”) – produce și în prezent vindecări.
Bocșa (O, str. Dognecei, nr. 27)
