Cetăți în miniatură specifice feudalismului târziu, croite pentru nevoile unei familii, culele își trag numele de la turcescul ”kule“ care înseamnă ”turn“. Casa-culă de la Glogova, situată pe malul stâng al Motrului, a fost construită în mai multe etape de familia Glogoveanu, care își luase numele după cel al satului. Casa Glogovenilor (fără a fi o culă avant la lettre) și biserica cu hramul Sf. Nicolae sunt două monumente regăsite într-un ansamblu arhitectural ce păstrează elementele de fortificație descrise.
Casa dispunea de tainiţe (camere de refugiu), amenajate prin dublarea zidurilor. De la etaj, cămăruţa mică din partea dreaptă a holului, coresponda cu tainiţa din partea de vest a pivniţei. De aici pleca un tunel de cărămidă cu două ramificaţii: una spre biserică (≈100 m N) și una spre lunca Motrului (a cărui ieșire se observă și astăzi) de circa 300 m.
O legendă locală spune că Ţepeluș Vodă își găsise refugiu temporar aici, dar a fost ucis după ce încercase să fugă folosind chiar tunelul amintit, trupul său fiind îngropat sub o lespede din biserică. În timpul regimului comunist, în deplin dispreț față de istoria națională, față de monumentele de arhitectură și în general față de orice, cula a fost grajd de vite și depozit de sare.