Bodrogu Nou (s, C. Zădăreni)

Mănăstirea Hodoş Bodrog este ”cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, cu viaţă monahală neîntreruptă”.

Tradiţia afirmă că mănăstirea a fost ridicată pe locul  unde ”un taur din turma unui păstor a scos la iveală dintr-o movilă de pământ Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus”. Ca o confirmare a legendei, atât Icoana, cât şi tigva taurului sunt păstrate în biserică.

Piatra în formă de inimă, parţial încastrată în zidul exterior al bisericii mănăstirii, este legată de legenda unui călugăr blestemat de propria mamă, bătăile inimii sale părând să răzbată din zid: ”Un preot fusese blestemat de mama sa, care nu dorea ca fiul ei să îmbrace hainele preoţeşti. Preotul a fost îngropat creştineşte în pământ, însă a fost scos la suprafaţă de trei ori. În cele din urmă a fost îngropat în zid, iar bătăile inimii care se aud sunt ale lui”. Că din zidul bisericii s-ar auzi bătăi ”ca de inimă” în locul respectiv, pare a fi confirmat pe rând de călugări, credincioşi şi chiar de către unele autorităţi bisericeşti. Până în prezent, nimeni nu s-a gândit să înregistreze sunetul cu un senzor de tip hidrofon şi apoi să analizeze digital semnalul captat.

În ansamblul mănăstirii există şi un turn-clopotniţă, pe a cărui latură de sud este  reprezentată o emblema ”războinică”, amintind de conflictele cu turcii: doi ostaşi cu capete de turci în vârful săbiilor.