Cei Vechi sculptau piatra brută a muntelui pentru a crea idoli sacri și statui impunătoare, obiecte de venerație și un mesaj transmis viitorimii. Plecând de aici s-au adăugat legături dintre cele mai fantaste: curenți telurici, extratereștri, paranormal și tehnologii avansate.
Denudată de exagerările inerente, adesea teziste sau motivate ideologic, teoria ”chipurilor de piatră” își are partea sa de adevăr. Oferim în Desfășurător rezultatul a decenii de studii, fondate pe experiența vechii gărzi a megalitologiei românești.
Timp de lectură: 2 min Verbatim. Tratatul ”Dacia preistorică” (N. Densușianu; 1913) reprezintă piatra unghiulară a conceptului de ”sculpturi megalitice” din Carpații României. În primul rând introduce în circulație sintagma. În al doilea rând, livrează surse autohtone de primă mână, majoritatea provenite din răspunsurile la ”Chestionarele” sale (1893 și 1895). În al treilea rând, elaborează primele teorii articulate referitoare la…
Timp de lectură: min Debutul publicistic. După câte cunoaștem până la acest moment, Sfinxul Bratocei este a doua formațiune litică popularizată în țara noastră sub denumirea generică de ”sfinx”. Debutează în publicistică în august 1933, pe coperta revistei ”România Pitorească” (an I, nr. 3): Pe coperta II (interioară) găsim și un scurt text explicativ: ”Fotografia de pe…
Timp de lectură: 2 min Cum aminteam într-un material precedent, Sfinxul de la Stănilești nu există în Vâlcea și nicăieri în România; de fapt nu există deloc. Așadar căutarea noastră nu s-a desfășurat pe teren, ci prin publicistica vremii, încercând să găsim sursa primară. Originea erorii pare a fi un articol publicat de Călin N. Turcu în ”Almanah Turistic” 1976:…
Timp de lectură: 2 min În anul 1890, Melchisedec Ștefănescu, episcop al Romanului, publica un ”Tratat despre cinstirea și închinarea icoanelor în Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de minuni din România ortodoxă”1. Reluând lista întocmită într-o lucrare mai veche de a sa (”Oratoriu”, 1869), se enumerau 18 piese. Ulterior, s-a produs o adevărată inflație de astfel de icoane, numărul…
Timp de lectură: 2 min Sfinxul din Bucegi. Sfinxul Românesc. Cine n-a auzit de el? Și totuși… Tradițional (și invariabil) stâncile izolate ”mai speciale” de pe acest masiv se numeau ”Babă”, cu pluralul ”Babe”. Le găsim sub această denumire pe cele consacrate ca atare (Colecția Silviu N. Dragomir): Viitorul Sfinx surprins frontal, probabil în premieră (ilustrație poștală din anul…
Timp de lectură: 2 min Denumire de ”sfinx” dată formațiunilor litice cu profile antropomorfe este improprie și a fost generată de o modă. Repetată la nesfârșit, s-a fixat în conștiința populară și nu mai poate fi elimintă cu ușurintă. Încercând să identificăm originea acestei legături forțate, am punctat câteva repere, conturând un scenariu probabil. Spunem scenariu și spunem probabil deoarece…
Timp de lectură: 2 min ”Pe-un jilț tăiat în stâncă sta țapăn, palid, drept, Cu cârja lui în mana, preotul cel păgân; …” Limba română este polisemantică; un cuvânt poate avea mai multe sensuri. Folosim aici, punctual, un sens restrâns al ignoranței: ”(Înv.) Faptul de a ignora, de a nu ști ceva” (DEX 2009). Am întâlnit adesea ipostaza în…
Timp de lectură: min Serialul lui Ion Hobana din ”Scânteia Tineretului” debutează în 27.09.1969 (nr. 6341) cu ”America înainte de Columb”, avându-l ca interlocutor pe D. Todericiu. Într-o simetrie ciudată, putem spune că începe și se încheie cu una și aceeași persoană. În data de 14.02.1970 avem un nou articol realizat cu Todericiu, ”Descoperirea Europei”. Iar pentru ultimele trei…