Cei Vechi sculptau piatra brută a muntelui pentru a crea idoli sacri și statui impunătoare, obiecte de venerație și un mesaj transmis viitorimii. Plecând de aici s-au adăugat legături dintre cele mai fantaste: curenți telurici, extratereștri, paranormal și tehnologii avansate.
Denudată de exagerările inerente, adesea teziste sau motivate ideologic, teoria ”chipurilor de piatră” își are partea sa de adevăr. Oferim în Desfășurător rezultatul a decenii de studii, fondate pe experiența vechii gărzi a megalitologiei românești.
Timp de lectură: 3 min Ca parte a metodei noastre, urmărim în continuare firul publistic al temei propuse. Între primul articol (Adam Cucu, ”Natura”, 1931) și următoarele (începând din 1962) există un hiatus, reluarea din anii ’60 și următorii păstrând doar numele – ”Sfinxul bănățean” -, devenit în răstimp popular. Observăm în intervalul 1962-1985 o fluctuație a denumirii (”Sfinxul bănățean/…
Timp de lectură: 6 min Cercetarea așa-ziselor ”sculpturi megalitice” din România nu a urmat niciodată o sistemă. I-a lipsit rigoarea, metoda și profunzimea. Suntem tentați să susținem că la bază se află o problemă de design: s-a optat pentru ”iluminări” și nu pentru știință. Grație lui Dan Corneliu Brăneanu, ”Sfinxul” de la Topleț este cea mai temeinic studiată piesă ”megalitică”…
Timp de lectură: < 1 min Megalitul ”Burebista” a fost surprins (descoperit?; fotografiat) de Ioniță G. Andron în data de 1.04.1982. O copie a fotografiei i-a fost dăruită, cu dedicație olografă lui Dan C. Brăneanu în 10 ianuarie 1983. Textul de pe verso, cu reale valențe protocroniste, indică locația cu o precizie destul de bună: ”Burebista nu ne-a părăsit, el a…
Timp de lectură: < 1 min O situație comună, des întâlnită la fotografiile din această arhivă: indicații vagi de localizare, care nu pot constitui în sine elemente pentru identificarea pe teren. În cazul de față, Valea Buturoaia, comuna Pucheni, jud. Dâmbovița. Cele două pietre prezentate au fost fotografiate de dan Corneliu Brăneanu în anul 1976. Le-a adăugat mențiunea ”Inedit” – o…
Timp de lectură: 2 min În ”Dacia preistorică” se consemnează la Tismana un simulacru argolitic de tip ”babă”: ”Din jos de Mănăstirea Tismaneĭ pe cósta orientală a văleĭ se află o figură archaică sculptată în stâncă pe marginea uneĭ prăpăstiĭ. Ea pórtă la popor numele de «Mamă» (Tradiţiuni din jud. Gorjiŭ, D.)”1. (pg. 188) Densușianu folosește cităti exacte și explicite,…
Timp de lectură: 2 min Cea mai importantă figură ”megalitică” din Ciucaș este rar amintită. O denumire greșită, o ambiguitate asupra celui care-a găsit-o și lipsa explicațiilor întregesc un tablou nu tocmai măgulitor. Iată-ne ajunși în etapa cea mai dificilă, cea a interpretarării. Sau nu chiar atât de grea, de vreme ce nu vom ști niciodată ce-au gândit anticii…
Timp de lectură: 3 min Cea mai importantă figură ”megalitică” din Ciucaș este rar amintită. O denumire greșită, o ambiguitate asupra celui care-a găsit-o și lipsa explicațiilor întregesc un tablou nu tocmai măgulitor. Locul. În ciuda accesului facil – mai în glumă, mai în serios, o poți vedea și din scaunul cu rotile! – și a vizibilității de pe…
Timp de lectură: 3 min Cea mai importantă figură ”megalitică” din Ciucaș este rar amintită. O denumire greșită, o ambiguitate asupra celui care-a găsit-o și lipsa explicațiilor întregesc un tablou nu tocmai măgulitor. În urma unor negocieri ale căror detalii sunt încă nebuloase, la finalul vieții, Henri Coandă s-a reîntors în România. Autoritățile comuniste l-au considerat un trofeu…