Cei Vechi sculptau piatra brută a muntelui pentru a crea idoli sacri și statui impunătoare, obiecte de venerație și un mesaj transmis viitorimii. Plecând de aici s-au adăugat legături dintre cele mai fantaste: curenți telurici, extratereștri, paranormal și tehnologii avansate.
Denudată de exagerările inerente, adesea teziste sau motivate ideologic, teoria ”chipurilor de piatră” își are partea sa de adevăr. Oferim în Desfășurător rezultatul a decenii de studii, fondate pe experiența vechii gărzi a megalitologiei românești.
Timp de lectură: 3 min ”Flacăra la dispoziția dumneavoastră” era o rubrică de ”sesizări, propuneri, soluții” menită să medieze ”un dialog fructuos între cetățeni și autorități”. Un artificiu jurnalistic, desigur. În fond, ce i-ar fi oprit pe distinșii cetățeni s-o ia pe scurtătură, apelând chiar ei la ”cei în drept”? În 1985 este rândul mehedințeanului Petre Cârstea să muște momeala:…
Timp de lectură: 4 min Grigore M[ihai] Alexandrescu este cunoscut îndeobşte pentru poezia sa clasică, ”Umbra lui Mircea la Cozia” (1844), aflată în programa şcolară. Inspiraţia acestei poezii se datorează unei călătorii, întreprinsă împreună cu prietenul său, Ioan Ghica, în vara anului 1842, la mănăstirile de pe Olt. În cele ce urmează, vom reproduce un extras din impresiile publicate în…
Timp de lectură: 2 min Constantin N. Bărbulescu (n. 1928, †), localnic, a lăsat în urma sa, printre altele, o monografie, ”Vârciorova. Așezarea de la izvoarele Istrului”. Găsim aici referințe succinte despre două stânci semnificative: ”La nord de vatra fostei localități (Vârciorova – n.n.) există reperele pe care le vom prezenta în ordine alfabetică: Balanța. În cadrul documentării pe teren…
Timp de lectură: < 1 min Vă prezentăm un colaj publicistic despre vestigiile și misterele de la Corbii de Piatră (jud. Argeș). Pivotul central este prof. Ioan N. Andreescu (†), cel de la care au plecat toate (detalii aici). Ioan N. Andreescu a debutat publicistic în 1967, la rubrica ”Pierderi” (01). Iar până la moarte a fost prolific. O carte…
Timp de lectură: 2 min Scenariul megalitic. Cercetările noastre în relație cu așa-numitele chipuri de piatră (denumite alternativ megaliți și sculpuri megalitice), întinse pe aproape 3 decenii, ne-au permis conturarea unui ”scenariu megalitic ideal” care: este concordant cu datele științifice moderne, fie că vorbim de geologie, geomorfologie, arheologie sau etnografie; este confirmat de cercetarea de teren, fiind regăsit aidoma în…
Timp de lectură: 2 min Entuziasmați de productivitatea unui sculptor naiv cu o estetică groaznică, membrii Cercului de turism Turing-Club1 planifică să umple grădina de pitici și țara de monumente: ”Cu ocazia discuțiilor purtate în ședința Cabinetului de Istoria Turismului din 1 iulie 1980 pe marginea comunicării lui Ionel Hozoc privind amplasarea monumentului realizat de artistul amator Simion Tatu, s-a…
Timp de lectură: 2 min În ”Prefața” Cărții a II-a (”Materiale de construcție și modul lor de întrebuințare”) din ”Despre arhitectura” lui Vitruviu găsim anecdota întâlnirii dintre Dinocrate și Alexandru cel Mare. Arhitectul avansează o propunere megalomanică: transformarea muntele Athos într-un mega-megalit citadin. I se opune logica progmatică a tânărului rege, șlefuită de unul Aristotel, așa îl striga lumea pe…
Timp de lectură: < 1 min O situație comună, des întâlnită la fotografiile din această arhivă: indicații vagi de localizare, care nu pot constitui în sine elemente pentru identificarea pe teren. În cazul de față, comuna Întregalde, jud. Alba. Denumirea ”Sfinxul de la Întregalde” este modernă și pare a-i aparține fotografului, Dan Corneliu Brăneanu (1983). Relaționat sau nu cu subiectul,…